Posts Tagged ‘penticostali’

Am gasit un material document uitat printre cartile si alte materiale de studiu biblic pe care le-am adus din Romania cand am venit in America in urma cu mai multi ani. Este un studiu scris de Trandafir Sandru in Buletinul Cultului Penticostal din anul 1978. Acesta trebuie privit in contextul in care se afla miscarea penticostala din Romania la acea vreme sub sistemul comunist si practicarea darurilor duhovnicesti in bisericile penticostale din Romania.
Sub titlul DARUL PROOROCIEI IN LUMINA VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT fratele Sandru T. dezvolta urmatoarele puncte:
-Darul Proorociei
-Ce nu este darul proorociei
-Exemple de manifestari ale darului proorociei
-Forme de manifestari ale darului proorocieei
-Manifestarile darului proorociei sunt supuse controlului bisericii
-Falisificarea darurilor duhovnicesti
-Semnele proorocului adevarat
Citeste Darul Proorociei T Sandru

Anunțuri

Vreti sa stiti mai mult despre cine a fost N. Steinhardt mergeti la http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Steinhardt

Martie 1969
Paradoxala lege crestina a suferintei ca pricina de rodnicie si izvor de bucurii se adevereste si la spitalul Pantelimon, unde zac in ghips pina la piept dupa accidentul de circulatie de la sfarsitul lui Decembrie.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Pe noptiera am Biblia si o carte de rugaciuni-(ostentatie, nu zic ba, dar e si marturisire a lui Hristos: Iar de cel ce se va rusina de Mine inaintea oamenilor…)-de care unul dintre medici ride(la vizita in colectiv). Crezi ca Dumnezeu te iubeste? vrea sa stie. Se si vede! raspunde cind afirm ca mi-a aratat dragostea Sa in chip neindoios. Biblia a mai atras atentia uneia din infirmiere, o fata serioasa si atenta cu bolnavii, care-mi sopteste ca e penticostala si-mi strecoara caiete pline cu poezii religioase copiate de mina ei. Din conversatiile mele cu ea constat cu oarecare surprindere ca Bibliei ei ii prefera poezioarele lor- sincere, induiosatoare, dar si tare dulcegi.

citat din cartea Jurnalul Fericirii, Nicolae Steinhardt, Editura Dacia 1994, pagina 365

Vasile Motrescu,”un bucovinean inalt imbracat in haine nationale” este unul din partizanii din Romania care au luptat ca si partizani sau „banditi” cum le spunea securitatea, pentru inlaturarea comunismului si a ocupatiei sovietice din tara.
La varsta 24 de ani se alatura partizanilor, care opuneau o rezistenta armata impotriva comunismului alimentati de speranta ca intr-o zi vor veni americanii si vor ajuta la eliberarea de ocupatia sovietica. Aceasta speranta a fost intretinuta si de posturile de radio „Europa Libera” si „BBC”.
Timp de aproximativ 14 ani, intre anii 1944-1958 a experimentat o viata de fugar fiind singurul partizan(exista o singura exceptie) care a scris un jurnal si care a fost posibil sa fie citit find in dosarul de la securitate . In jurnalul acesta a scris si 14 poezii. In cartea Rascumpararea, Memoriei Vasilica Croitor il prezinta ca unul care s-a convertit la penticostali dupa ce a primit o Biblie de la niste ciobani in muntii Bucovinei.
De altfel cand a fost arestat se afla ascuns de vreo doi ani in casa familiei Sfichi din Galanesti,raionul Radauti care l-au cunoscut pe Dumnezeu prin intermediul lui Vasile Motrescu.
UPDATE PUTETI VIZIONA apasand pe legatura asta Recurs la Cazul Motrescu

Credinta in Dumnezeu …a fost arma mea cea mai puternica. In acesti ani de prigoana si viata amara mngaierea sufletului meu a fost Biblia de care sunt hotarat sa nu ma despart pana la sfarsitul zilelor mele… (din Jurnalul lui Vasile Motrescu)

Fratele lui a construit casa pe care o visa si care a fost schitata in detalii in jurnalul sau.

Iosif Ton este cunoscut dar cine este acest anonim Nicolae Radoi ? Ce au in comun ? Au inceput bine amandoi dar unul din ei a sfarsit-o rau !
Pe blogul VINDECATORULam descoperit marturia lui Nicolae Radoi un credincios baptist pentru care am castigat toata admiratia.
Nicolae Radoi inpreuna cu alti credinciosi baptisti din Caransebes au ales sa se opuna amestecului Statului Comunist in treburile bisericii. Ei declara ca au fost inspirati de Iosif Ton care in 1973 a scris lucrarea „Cine isi va pierde viata” prin care crestinii erau indemnati sa opuna rezistenta comunistilor chiar cu riscul vietii.
Astfel au tinut alegeri conform statutului cultului baptist dar fara aprobarea autoritatilor.
Liderii Uniunii Baptiste din Romania au declarat alegerile nestatutare si au spus ca vor veni sa tina alegeri din nou binenteles ca sa ajunga in comitet doar cei aprobati de autoritati.
Aici intervine si Iosif Ton care le cere sa asculte de autoritati :

Biserica a rămas foarte dezamăgită de poziţia lui Iosif Ţon faţă de hotărârile adunării generale care au fost în totalitate statutare, dar pe care el voia să le anuleze, acuzând Biserica de faptul că nu a stat trei săptămâni în post şi rugăciune! De ce voia Iosif Ţon ca biserica să nu acţioneze decât peste trei săptămâni? Nu e un secret. El ştia că reprezentanţii Uniunii îşi propuseseră să vină la Caransebeş peste trei săptămâni

Acesti frati au avut de suferit tortura si inchisoare si unul din ei a murit pentru credinta inspirati printre altele si de scrierea lui Iosif Ton care se pare ca in cele din urma a cedat si tradat. Oare Iosif Ton ii poate avea pe constiinta pe acesti oameni ?
Chair daca sunteti admiratori ai lui Iosif Ton, puteti accepta totusi pe Nicolae Radoi ca si erou al credintei si sa-i popularizati faptele de credinta asa cum o fac si eu acum ?
Ceea ce ma intristeaza si ma revolta este usurinta cu care fratii mei penticostali il primesc imediat pe cineva care declara ca avut ceva experiente cu Dumnezeu (vindecari,viziuni etc ) fara a face acel efort biblic de cunoaste roadele si invatatura cuiva care se declara „un fel de penticostal”.
Nu exista prea multa demnitate in acest demers in atitudinea unor penticostali care inghit orice, foarte usor, fara discernamant spiritual.
Sa ne asteptam la mai mult in viitor ?

.
Poate Nicolae Radoi nu va fi invitat in bisericile noastre sa depuna marturie puteti citi insa declaratia lui De ce am luptat pentru credinta sub comunism ? si cum Dumnezeu l-a vindecat in urma rugaciunii lui pe patul spitalului.
UPDATE 4 febr 2011 Un nou articol Nicolae Radoi-Cu Domnul in temnita !

Strajerii nu sunt carismatici. Din cele ce am vazut pana acum sunt parte din „Al treilea val” al trezirilor Duhului Sfant. Miscarea „evanghelizarea cu putere” („power evangelism”) dupa cum spune John Wimber in cartea Jocul cu Focul de Wolfgang Buhne (pag118) trebuie sa ajunga inainte de toate la crestinii evanghelici conservatori, necarismatici care pana acum nu au fost deloc atinsi de primele doua valuri (Miscarea Penticostala, primul val si al doilea Miscarea Carismatica).

Cercetati totul si pastrati ce este bun !

Dar pana una alta putin umor din „Valul al treilea”.

John Wimber ca si altii din valul al treilea explica boala ca fiind o consecinta a pacatului, un semn al stapanirii diavolului, ajunge sa recunoasca ca exista si alte cauze .

„J.Wimber ,care sufera el insusi de o boala cardiaca,de hipertensiune,de ulcer la stomac si de obezitate a trebuit sa recunoasca :”As fi dorit sa pot scrie ca intre timp m-am vindecat deplin si nu mai am probleme cu sanatatea. Dar din pacate nu asa este situatia.
Situatia lui Epafrodit,Timotei,Trofim si Pavel ca si a mea proprire -ne face sa fim smeriti si ne aminteste de faptul ca rascumpararea nostra deplina va fi aratata de abia la revenirea lui Isus …”

Asta spuneam si eu …! 🙂

Reinhard Bonnke in 1981 la Berlin declara :

„…Se intampla semne si minuni ca pe vremea Faptelor Apostolilor. In Germania a venit un optician la mine si a zis: „As vrea sa fac o donatie pentru Africa” Desigur ca m-am bucurat foarte mult , caci aveam nevoie urgenta de bani. Dar el a continuat: „As vrea sa va dau 3000 de perechi de ochelari ca sa-i duceti in Africa si sa-i impartiti printre bietii negrii” Ochelari ?! In evanghelizarile noastre nu impartim ochelari ci ii adunam! (Ii aud pe unii spunand aici Amin ! Aleluia ! Nota blogherului ). De cate ori am experimentat cum Dumnezeu a deschis ochii orbilor! Cum va inchipuiti asa ceva ? Mai intai ne rugam pentru orbi, ei isi capata vederea -si dupa aceea sa le impartim ochelari ? Acestea nu se potrivesc impreuna!”

Si pentru ca Dumnezeu este suveran si nu isi imparte slava cu nimeni si cu nici o organizatie : „intre timp si Reinhard Bonnke poarta ochelari…”

Dumnezeu vindeca si astazi dar nu la comanda cuvantului rostit de noi sau pentru ca ar fi ca si cum am avea un „credit card” cu credinta si-l folosim cand vrem noi si Dumnezeu se obliga sa ne furnizeze vindecarea ci numai atunci cand vrea El se intampla aceasta.

Si daca nu vrea sa ne vindece ne ajuta sa auzim glasul Lui care ne spune „harul Meu iti este de ajuns ” pentru ca atunci cand va veni El a doua oara, va sterge orice lacrima si nu va mai fi suferinta.

Acesta nu este un punct de vedere pesimist ci unul real optimist.

Intr-un articol publicat pe pagina de internet a „Strajerilor” fratele Iosif Ton clarifica mai pe larg pozitia privind declaratia publica, cu privire la simpatia lui fata de carismatici si trecerea lui in aceasta tabara Reactia domniei sale fata de criticile si intrebarile ridicate mi se pare marcata de amaraciune si nedreapta.

De îndată ce te declari carismatic, caută în internet și îți atribuie toate aberațiile altor carismatici și toate greșelile lor de doctrină, de învățătură, de mod de viață. Lucrul acesta este o nedreptate și ”nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu vă înșelați în privința aceasta!” (1 Corinteni 6:9).

Nu au fost o nedreptate aceste critici ci reactia normala a unor oameni care nu au stiut despre aderenta domniei sale la invataturile si practicle carismatice. Nu a fost nedreapta. Cei care sunt lideri spirituali si influenteaza prin invatatura lor, viata si gandirea multor oameni ar trebui sa se astepte la asemenea reactii cand brusc isi schimba teologia si simpatiile. Cred ca Iosif Ton datoreaza ceva explicatii celor carora l-au urmat ani de zile, si care au luat unele decizii in viata influentati de autoritatea care pretindea ca o detine in calitate de slujitor a lui Dumnezu
Personal in vremea comunismului am ascultat si mi-au fost de mare folos predicile care erau transmise la radio Europa Libera. Dezvaluirea cum ca a fost pentru un timp colaborator al securitatii mi-a produs o mare dezamagire, dar oricum am fost pregatit de multi ani sa invat sa nu ma incred in oameni, pentru ca „blestemat este omul care se increde in om”.
Am crescut intr-un mediu penticostal care seamana cu ceea ce s-ar parea ca unii abia acuma descopera. Excese si manipulari au fost si au fost criticate de fratii”sanatosi in credinta”.
Fratele Iosif Ton recunoaste ca exista aceste probleme in tabara carsimaticilor si asta este bine.

Sa redefinim situatia. A fi carismatic înseamnă a crede că Domnul Isus n-a abandonat războiul împotriva împărăției lui Satan după o primă generație și Duhul Sfânt n-a încetat să-i echipeze pe credincioși cu darurile miraculoase necesare pentru această luptă. În războiul acesta sunt și aberații și exagerări și greșeli de învățătură. Dar acestea nu pot fi atribuite tuturor carismaticilor.

Sper sa trateze cu obiectivitate si biblic aceste excese caracteristice carsimaticilor si penticostalilor.
Cat despre formele acestea de inchinare pe care le considera mai dinamice ,eu unul m-am confruntat cu ele. Dupa revolutia din decembrie 1989 cand au inceput sa vina cei din vest ,au adus cu ei un nou stil de muzica si alte manifestari care tin de inchinarea exterioara. Nu vad de ce ar fi mai nespirituala o cantare in biserica care seamana a romanta sau a „doina” sau cu muzica de pahar sau muzica clasica. Aceste chestiuni nu sunt de esenta , a te inchina in duh si in adevar asta conteaza.
Era moda cu batutul din palme si ridicarea mainilor . Eu am spus ca daca fratii mai batrani nu ne lasa sa batem din palme sau sa ridicam mainile acum nu ma obligati voi sa bat din palme sau sa ridic mainile. Va rog !

Strajerii au inceput prin a se denumii Miscare de Post si Rugaciune. Este un titlu care prinde si atrage multi crestini din Romania sinceri si sau naivi care uneori sunt obositi de spectacolul care se desfasoara de doua sau trei ori pe saptamana in bisericile locale. Se perinda pe la amvoane oameni care nu au prea multe in comun cu rugaciunea si studiu biblic dar care isi consuma energia toata saptamana in afaceri si politica si apoi doresc sa fie si in biserica cu afacerea si politica.
Miscarea de Post si rugaciune suna bine dar cand am auzit ca au si o Scoala de Eliberare si Vindecare am inceput sa fiu suspicios. De cand si pana cand o scoala pentru un asemenea domeniu. „Sunt felurite lucrari dar este acelasi Dumnezeu care lucreaza totul in toti….Si fiecaruia i se da aratarea Duhului spre folosul altora….de pilda unuia ii este dat prin Duhul …darul tamaduirilor,altuia puterea sa fac mimnuni…etc (1Corinteni 12 )
Baptistii s-au dezis de Iosif Ton care a aderat la aceasta miscare . Si eu ma dezic de „Strajeri”, pentru mine nu sunt adevarati penticostali sau carismatici. Nascut si facut penticostal am avut multe de criticat in aceasta organizatie dar am apreciat cum in simplitatea lor fratii au reusit sa aiba discernamant spiritual privind sursa si motivatiile lucrarilor si lucratorilor.
Eliberarea si vindecarea sunt parte integranta din lucrarea trupului lui Cristos, Biserica. Niciodata nu le-a trecut prin cap fratilor sa faca o scoala de specialisti in eliberare si vindecare.
Vindecarea si eliberarea era o lucrare care trebuia sa o cultive fiecare credincios prin credinta in relatia lui personala cu Dumnezeu, in familei,in grupurile de rugaciune in biserica. Asta a facut si face ca multi credinciosi sa experimenteze eliberare si vindecare prin rugaciune in odaita lor ,pe patul spitalului ,vindecare ca raspuns la rugaciunea colectiva a bisericii etc. Oamenii se cunosteau unul pe altul, se putea verifica autenticitatea vindecarii.
Daca se dezvolta asemena scoli de eliberare si vindecare o sa avem o atrofiere a responsabilitatii si oportunitatii fiecarui individ in indrasneala de a se adresa direct prin credinta la Dumnezeu . O sa avem si noi un fel de „vraci” cu diploma si chiar cu cabinete dechise unde sa te adresezi pentru o sedinta de eliberare si vindecare si probabil sigur contra cost. Uneori va fi nevoie de mai multe sedinte. Ce te faci daca nu se produc vindecari. Daca obiectul tau de activitate este producerea de vindecari si nu se produc dai faliment. Si atunci ca sa nu dai faliment trebuie sa produci ceva care seamana a vindecare, adica sa le falsifici. Si niciodata nu fost mai usor ca astazi cand avem la dispozitie internetul. Stiti „cu televizorul ati mintit poporul” ,cu internetul mintiti manipulati tineretul.
Deja am auzit pe unul, din liderii strajerilor spunand ca se va deschide o casa de ruigaciune in Bucuresti cu program de 24 de ore din 24. Asta inseamana ca deja s-au adunat destule fonduri pentru a construii cladiri si vor fi destule fonduri pentru a le intretine. Si cand te gandesti ca in Bucuresti preturile sunt astronomice fratii strajeri sunt dea dreptul optimisti. Miscarea Strajerilor foloseste o strategie de promovare cu metode de marketing invatate de la cei din vest. Sa ne asteptam la marele eveniment vizita pastorului Chis in Romania dar nu inainte de a aduna suficiente marturii de la romanii care s-au dus si se duc in Africa si a caror marturii vor fi folosite in videoclipurile de promovare .
O marturie critica asupra Scolii de Eliberare si Vindecare