Posts Tagged ‘rugaciune’

Faceti-va timp pentru a vorbi cu Isus Hristos…..!!!!!!! Indemnul lui Gyuri … !! „Odata cu venirea lui Isus in lume oamenii au primit doua nestemate: iubirea si iertarea…” afli mai mult despre ce spune in continuare Gyuri daca urmaresti inregistrarea video urmatoare!!!
Apasati pe Ioan Gyuri Pascu

Despre cum sa ai timp de partasie zilnica cu Isus apasa AICI

Anunțuri

Ce legatura poate fi pentru un crestin, cu atat mai mult pentru unul nascut din nou din apa si din Duh intre consilierea Duhului si consilierea umana psihologica ?

M-a surprins insistenta cu care o persoana care se declara crestin incerca sa-si lamureasca persoana de sex opus careia ii facea curte si intentiona sa se casatoreasca ca are nevoie sa fie „reglata” de catre un consilier psihologic, pana va ajunge, banuiesc eu la o forma emotionala si de comportament acceptabila care sa-i inlature toate temerile legate de o viitoare casatorie.
Si atunci m-am intrebat care este standardul dupa care se ghideaza psihologii in modelarea personalitatii si a comportamentului cuiva pentru a-l considera „reparat” sau „sanatos” acceptabil pentru familia lui sau locul lui de munca etc.
Oare familia nu este locul in care trebuie sa stim ca suntem acceptati asa cum suntem cu slabiciunile noastre cu esecurile, cu defectele, cu „iesirile” noastre, cu mania si cu nervii nostri obositi! Mai vrea cineva astazi sa iubeasca pe cel de langa el asa cum si-a iubit Hristos Biserica incat si-a dat viata pentru ea. Mai sunt oameni dispusi „sa-si piarda („iroseasca”) viata de dragul lui Hristos si a partenerului sau.
Unii se declara gata sa sufere pentru Hristos dar nu sunt in stare sa accepte nici o stare de suferinta din partea celui din casa lui.
Am incercat un raspuns: Nu este mai bine sa te bazezi pe consilierea Duhului Sfant care te modeleaza dupa chipul lui Cristos si nu dupa un model omenesc psihologic ?
Roada Duhului, idealul pentru comportamentul sanatos al unui individ se produce prin rugaciune si citirea Bibliei in cadrul relatiei intime, mistice si transformatoare cu Isus. Biserica si comunitatea crestina sunt mediul in care se pot „repara” crestinii unii pe altii ! Daca abandonzei aceste practici ale unui discipol s-ar putea sa ajungi pe mana oamenilor, a consilierilor psihologici.
Scuze de la cei care traiesc din „evanghelia” psiholgiei dar cred ca psihologia comportamentului religios este bine pusa la punct in crestinism.
Si cel mai maret adevar este ca este coordonata de Cel care a zis „Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si Eu va voi odihna pentru sufletele voastre…”
Te simti cu nervii terminati, ca ti s-a terminat rabdarea, ca nu mai merita sa traiesti etc cred ca este pentru ca ai neglijat sa participi la sedintele de consiliere ale Duhului si daca cineva te acuza si te trataeza in asa fel incat te simti tot timpul in stare de inferioritate spunei Lui pentru ca EL te trateaza cu har si cu mila si are rabdare cu tine si are timp si solutii pentru orice problema !
„In cautarea mea prin lume” am gasit acest mesaj video (6 video in total 50 de minute) care trateaza problema legaturii dintre Biserica si Psihologie. Cine se uita sa inteleaga !! 🙂
Pentru a viziona Psychology and the Church part 1/6 apasa (click) pe imagine

Psychology and the Church part 2/6
Psychology and the Church part 3/6
Psychology and the Church part 4/6
Psychology and the Church part 5/6
Psychology and the Church part 6/6

Strajerii nu sunt carismatici. Din cele ce am vazut pana acum sunt parte din „Al treilea val” al trezirilor Duhului Sfant. Miscarea „evanghelizarea cu putere” („power evangelism”) dupa cum spune John Wimber in cartea Jocul cu Focul de Wolfgang Buhne (pag118) trebuie sa ajunga inainte de toate la crestinii evanghelici conservatori, necarismatici care pana acum nu au fost deloc atinsi de primele doua valuri (Miscarea Penticostala, primul val si al doilea Miscarea Carismatica).

Cercetati totul si pastrati ce este bun !

Dar pana una alta putin umor din „Valul al treilea”.

John Wimber ca si altii din valul al treilea explica boala ca fiind o consecinta a pacatului, un semn al stapanirii diavolului, ajunge sa recunoasca ca exista si alte cauze .

„J.Wimber ,care sufera el insusi de o boala cardiaca,de hipertensiune,de ulcer la stomac si de obezitate a trebuit sa recunoasca :”As fi dorit sa pot scrie ca intre timp m-am vindecat deplin si nu mai am probleme cu sanatatea. Dar din pacate nu asa este situatia.
Situatia lui Epafrodit,Timotei,Trofim si Pavel ca si a mea proprire -ne face sa fim smeriti si ne aminteste de faptul ca rascumpararea nostra deplina va fi aratata de abia la revenirea lui Isus …”

Asta spuneam si eu …! 🙂

Reinhard Bonnke in 1981 la Berlin declara :

„…Se intampla semne si minuni ca pe vremea Faptelor Apostolilor. In Germania a venit un optician la mine si a zis: „As vrea sa fac o donatie pentru Africa” Desigur ca m-am bucurat foarte mult , caci aveam nevoie urgenta de bani. Dar el a continuat: „As vrea sa va dau 3000 de perechi de ochelari ca sa-i duceti in Africa si sa-i impartiti printre bietii negrii” Ochelari ?! In evanghelizarile noastre nu impartim ochelari ci ii adunam! (Ii aud pe unii spunand aici Amin ! Aleluia ! Nota blogherului ). De cate ori am experimentat cum Dumnezeu a deschis ochii orbilor! Cum va inchipuiti asa ceva ? Mai intai ne rugam pentru orbi, ei isi capata vederea -si dupa aceea sa le impartim ochelari ? Acestea nu se potrivesc impreuna!”

Si pentru ca Dumnezeu este suveran si nu isi imparte slava cu nimeni si cu nici o organizatie : „intre timp si Reinhard Bonnke poarta ochelari…”

Dumnezeu vindeca si astazi dar nu la comanda cuvantului rostit de noi sau pentru ca ar fi ca si cum am avea un „credit card” cu credinta si-l folosim cand vrem noi si Dumnezeu se obliga sa ne furnizeze vindecarea ci numai atunci cand vrea El se intampla aceasta.

Si daca nu vrea sa ne vindece ne ajuta sa auzim glasul Lui care ne spune „harul Meu iti este de ajuns ” pentru ca atunci cand va veni El a doua oara, va sterge orice lacrima si nu va mai fi suferinta.

Acesta nu este un punct de vedere pesimist ci unul real optimist.

Cand nu ma incred in Dumnezeu

Posted: Noiembrie 30, 2010 in eseuri
Etichete:, , ,

Articol scris de Emanuel Rus pe saitul Viata Vesnica
Problemele de certitudine, siguranta si convingere sunt subiecte teologice fiebinti in ziua de astazi. Se pare ca biserica e intre doua extreme. Pe deoparte, dintr-o perspectiva teologica unii cred ca in toate convigerile noastre trebuie sa avem siguranta altfel nu credem de fapt in ele. Alti cred ca siguranta e un vis trecut si prafuit care nu isi mai are loc in realitatea actuala.
Experienta noastra vine chiar sa mareasca doza de confuzie. Cum sa ne incredem in Dumnezeu in necazurile noastre? Ar trebui sa credem ca ne va elibera pentru ca suntem copii Lui? Iar daca nu o facem inseamna ca nu ne incredem in El? Lipsa de siguranta oare inseamna lipsa de credinta?
Multi dintre noi suntem inspirati de predicile si cantarile despre intimplarea lui David cu Goliat. David un tanar, crud in razboaie se lupta cu un urias si..castiga. David vine sa infrunte uriasul stand ferm pe temelia credintei sale. Avea o certitudine absoluta ca Dumnezeu ii va da in maini uriasul si va scapa pe Israel din mainile filistenilor. Asa ca a luat 5 pietre si s-a dus pe cimpul de batalie.
Ma intreb adesea ce l-a facut pe David sa aiba o asemenea incredere ca va castiga? De unde i-a venit o asemenea siguranta? Oare aceasta este siguranta pe care trebuie sa o am situatiile mele de gen “Goliat”? Si daca David nu ar fi castigat? Nu ne spune textul ca ar fi ratat vreo lovitura. Poate le-a luat in caz de rateaza . Oare inseamna aceasta lipsa sigurantei? Nu cred. David i-a raspuns unui Saul indoielnic despre siguranta lui: „Domnul, care m-a izbavit din gheara leului si din laba ursului, ma va izbavi si din mana acestui filistean.” (1 Sa. 17:37). Dar cum de a stiut David acest lucru? In fine, la sfarsitul relatarii, David l-a invins pe urias, Israel a fost eliberat si el si-a aparat credinta.
De cate ori nu am tresarit si ne-a motivat aceasta istorie? Cate lacrimi nu a sters de pe obrazul nostru in fata atator situatii gen “Goliat” din viata noastra? De cate ori nu am cantat sau ne-am dorit sa avem o credinta ca a lui David? Dar desi e atat de motivanta istoria, totusi indoiala ne umple mintile. Eu pot sa spun cel putin ca acest lucru se petrece cu mine. Ce inseamna sa ai “credita ca si David”? Inseamna ca trebuie sa avem o certitudine ca Dumnezeu ne va elibera din situatia noastra delicata? Stiu ca as dori sa am o asemenea credinta, dar nu pot.
Am trecut, trecem si cu siguranta ca vom mai trece prin situatii delicate unele chiar disperate. Avem frati bine intentionati care ne spun sa avem credinta ca Dumnezeu ne va elibera sau vindeca. Adesea ai vrea sa te ridici de pe banca adunarii si sa le-o spui “verde in fata” ca nu ai o asemenea credinta si nici nu ai vazut pe cineva “mutand muntii”. Te temi ca vei fi judecat si chestionat despre credinta ta. Poti sa ii auzi murmurand: Of! Si-a pierdut credinta! Sarmanul de el! Ai mila de el Doamne. Sau indemnuri gen doar cind vei crede El va interveni! Sau ti se va spune: Esti prea tanar. Intr-o zi o sa crezi in puterea lui Dumnezeu!
Ai credinta ca mama sau unchiul tau va fi vindecat? Nu. Te indoiesti ca El o va face? Da! si asta este probabil lucru de care esti cel mai sigur. Si aici este raspunsul. Noi nu avem acces la nici o informatie despre situatia noastra delicata si de aceea trebuie sa ramanem agnostici in privinta aceasta. Dumnezeu nu ne-a spus solutia. Nu este nimic specific in Biblie care sa se refere la situatia mea in mod particular, incluzand chiar si pe aceasta a lui David. Situatiile negre prin care am trecut m-au blocat si de cele mai multe ori m-au lispit de orice idee. Experienta mea trecuta m-a impins spre o latura mai negativa (altii zic realista). Unii au avut mai multa sansa in trecut cu situatiile gen “Goliat” si au fost impinsi spre o latura pozitiva. Insa noi trebuie sa avem mare atentie cu acest mod de abordare al vietii. Noi nu stim particularitatile vietii. Uitam ca viata e uneori mai interesanta ca literatura de fictiune. Nu stim ce plan are Dumnezeu pentru acea situatie. Am eu sau tu credinta lui David? Aceasta depinde de ce intelegem prin credinta. Daca aceasta inseamna ca Dumnezeu are victoria, da. Dar problema sta cum va fi aceasta victorie a lui Dumnezeu in viata mea? Difera de la caz la caz. Dumnezeu nu isi sicronizeaza ceasul Sau cu ceasul nostru sau cu “declaratiile noastre de credinta”! Dumezeu e liber sa-Si manifeste victoria in vindecarea mamei tale sau in eliberarea ta de situatia financiara grea. Nu stim de unde a avut David aceasta siguranta ca va fi eliberat, insa stim ca foarte putini din noi suntem binecuvantati cu o asemenea siguranta.
Ma intorc din nou la Biblie si imi aduc aminte de o alta intamplare si de aceasta data cu cei trei sclavi evrei in sec. V i.Hr. pe timpul imparatului Nebucadnetar. Sadrac, Mesac si Abed Nego erau trei tineri ce nu au ascultat de legea imparatului care poruncea inchinarea la alti dumnezei ai Babilonului. Ei stiau ca doar unul singur merita inchinare si aceasta era Iehova lui Israel. Surprins si enervat de credinta lor, Nebucadnetar incearca sa ii forteze in Daniel 3:13-15 citim: Atunci Nebucadnetar, maniat si plin de urgie, a dat porunca sa aduca pe Sadrac, Mesac si Abed-Nego. Si oamenii acestia au fost adusi indata inaintea imparatului. Nebucadnetar a luat cuvantul si le-a zis: „Inadins oare, Sadrac, Mesac si Abed-Nego, nu slujiti voi dumnezeilor mei si nu va inchinati chipului de aur pe care l-am inaltat? Acum fiti gata, si in clipa cand veti auzi sunetul trambitei, cavalului, chitarei, lautei, psaltirei, cimpoiului si a tot felul de instrumente, sa va aruncati cu fata la pamant si sa va inchinati chipului pe care l-am facut; daca nu va veti inchina lui, veti fi aruncati indata in mijlocul unui cuptor aprins! Si care este Dumnezeul acela care va va scoate din mana mea?”
Atunci tinerii i-au raspuns: „Noi n-avem nevoie sa-ti raspundem la cele de mai sus. Iata, Dumnezeul nostru caruia Ii slujim poate sa ne scoata din cuptorul aprins, si ne va scoate din mana ta, imparate. Si chiar de nu ne va scoate, sa stii, imparate, ca nu vom sluji dumnezeilor tai si nici nu ne vom inchina chipului de aur pe care l-ai inaltat!”
Chiar daca ii scapa. Dar daca nu ii scapa? Ce fel de credinta e aceasta? Ei si-au exprimat acelasi gen de indoiala care l-am mentionat mai sus. Nu au pozat o incredere asemanatoare cu a lui David. Stiau ei de intimplarea cu David? Cu siguaranta ca da pentru ca era mai veche de 500 de ani. Desi erau intr-o situatie asemeni lui David, adica se trata de viata si de moarte, ei nu aveau certitudinea ca Dumnezeu ii va elibera.
De ce ei nu si-au exprimat aceeasi incredere, aceeasi siguranta asa cum a facut-o David? A fost credinta lor slaba? Nu, nicidecum. Motivul de ce nu si-au exprimat aceeasi incredere ca si David era din cauza unui simplu fapt si anume, ca nu stiau ce avea de gand Dumnezeu. Ei nu si-au pus credinta in ceva despre care nu stiau nimic. Toti stiau ca Dumnezeu e Dumnezeu iar ceilati nu. Ei stiau ca El i-ar putea sau poate sa ii salveze insa nu erau siguri. Si in acest mod ei au decis sa nu isi plece genunchii in fata unui fals idol al necredintei. Ei erau probabil ca si mine si de ce nu ca si tine, adica fara o revelatie a lui Dumnezeu imediata despre situatia ta disperata.
In experienta mea am vazut ca viata e plina de aceste expresii: “Daca da sau chiar de nu!”. Viata e plina de multa incertitudine. Cred ca aceasta e cea mai cinstita si mai responsabila atitudine ce o pot avea. Aceasta ne scuteste de multa dezamagire si durere nefolositoare. Am vazut multi profeti falsi ai sperantei care insufla cu buna intentie, probabil, credinta artificiala gen: Stiu ca Dumnezeu te va vindeca! Sau Dumnezeu nu va lasa sa ti se intimple asa ceva, pentru ca mi-a vorbit! Dar atunci cand nu se intimpla ceea ce spun cu atata “siguranta” nu mai beau din cupa usoara a bucuriei ci din cea grea a amaraciunii.
Aici nu ma refer la credinta in mantuirea realizata de Isus Hristos ci la credinta ca mod de viata. Nu vreau sa fiu inteles ca sunt un pesimist sau ca Dumnezeu nu poate interveni si elibera pe oameni de “Goliatul” din viata lor. Dar de asemeni sunt realist si ma incred in Dumnezeu indiferent de rezultatul oricarui “Goliat” din viata mea. Cred ca aceasta atitudine exprima la fel de multa credinta chiar daca ii lipsese siguranta.
Sa ne aducem aminte ca Dumnezeu a facul multe promisiuni, dar de asemeni sunt si foarte multe pe care El nu le-a facut. Incearca sa spui urmatoarea data cind bate “Goliat” la usa ta: “Dumnezeu ma poate elibera, si chiar de nu o face eu nu voi abandona credinta, deoarece nu imi voi pune credinta in ceva ce Dumnezeu nu mi-a promis”. Se pot ridica critici despre ceea ce am scris insa adevarul e prezentat asa cum e: adica real si onest.
Inchei spunand: Nu ma incred in promisiunile pe care nu le-a facut Dumnezeu.


This preacher was recommended to me by one of my workmate. Thank You !

On the God’s politics blog of Jim Wallis and friends ,Dr Valerie Elverton Dixon is asking us as christian to do our part for Afghanistan.
” For years, peace activists have been fasting on Fridays for world peace. Some of us are fasting on Wednesdays for the end to local and global violence. Let us join these efforts in solidarity with our warriors and peace workers. Let us fast and pray for our leaders. This is our sacrifice. This is our part.”

Read more HERE

jan brewerIn fata unui grup de pastori ai Sinodului Missouri Bisericii Luterane in Fountain Hills, Guvernatorul statului Arizona, Jan Brewer a aratat cum ea se bazeaza pe credinta ei si pe rugaciune in incercarea de a rezolva problemele cu care se confrunta in aceasta perioada dificila si tulbure pentru natiunea noastra.
Impreuna cu staful ei, ea explica cum de multe ori se opresc si se roaga pentru o anumita problema si ca aceasta face sa aiba un impact important .
Ea explica ca desi crede ca Dumnezeu a pus-o in aceasta slujba, nu poate sa pretinda ca are un program special(agenda) de la Dumneseu prin care sa declare ca detine adevarul lui Dumnezeu(ex cel Luteran). Ea a venit cu credinta ei in Dumnezeu care ii influienteaza deciziile si o ajuta in luarea deciziilor.
„Eu nu cred ca in circumstantele actuale nimeni care este intr-o pozitie politica de conducere in aceste timpuri tulburi si critice ale natiuni noastre poate sa mearga inainte fara sa ceara ajutor si calauzire de la Isus Hristos si de la Dumnezeu” a declarat Jan Brewer.
Guvernatoarea Jan Brewer a spus ca este binecuvantata pentru ca multi oameni ai credintei au ajutat-o cu rugaciunile lor. Poate gasiti loc in rugaciunile voastre pentru Jan Brewer,pentru ca binele nostru depinde si de bunastarea statului Arizona.
Foto : Cladirea guvernului Statului Arizona Arizona State capitol building
.
Reda more :Here