Poezii Simona Lucescu

Ca femeia cananeanca din Scripturi

Spune Doamne un Cuvant!

Ca femeia Cananeancă din Scripturi

S-adunăm am vrea și noi fărâmituri. 

Chiar și -atât de am primi, ne-am sătura,

Căci e-un har să fim, Isus, la masa Ta!

/: Spune, Doamne, un cuvânt  

 Azi, prin Duhul Tău cel Sfânt  

 Și ne vom înviora, 

Căci Tu încă faci minuni  

 Și -orice boli sau slăbiciuni  

 /: Le mai poți, Isuse, vindeca! : / 

Să-Ți atingem poala hainei de-am putea,

De-alte leacuri trebuință n-am avea! 

Totuși, prin credința-n Tine  îndrăznim 

Și la tronul îndurării iar venim

Scăldătoarea este plină de bolnavi 

Șchiopi și orbi, și -atâtea sute de sărmani, 

Doar o clipă apa de ai  tulbura, 

Am vedea cu toți ce mare -i slava Ta!

Volumul Aripi in Versuri

Cuminti, vin unul cate unul

Cuminți vin unul câte unul
Pacienți bolnavi de cancer, suspinând. ..
Cât or trai, doar știe Domnul Bunul,
Îi văd plângând și tremurând …

Și toți au fost cândva un cineva in viață
Acum s-a spulberat istoria lor in ceață
Doar amintirea pozelor le-aduc aminte
De-o iarnă, toamnă, sau o vară mai fierbinte…

Așa e viața, o începem și o terminăm plângând
Atâtea valuri peste noi trecând
Căci diagnosticul de cancer e ca un cutit
Ce taie in speranța vietii ascuțit….

Căci singuru-avantaj ce-l are un pacient cu cancer
E ca în suflet și in minte arde sincer
Dorinta de-a – nțelege taina , căutări a prinde
Văzând cum frumusețea trupului se stinge. ..

Și ce n-ar da toți să mai fie sănătoși o dată
Să aiba iar puterea tinereții
Și toți se tem c-au devenit povară
Și n-o s-ajunga vârsta bătrâneții …..

Pe lângă chemoterapie dragii mei pacienți
Aș vrea sa știți și de speranța unei alte vieți
Ce-ncepe-n bratele Mantuitorului Isus
Ce-asteapta să ne ducă -n paradis, in ceruri, sus.

Și dac- această moarte este totuși lentă
Mai ai un pic de timp sa-ti faci o socoteala
Și să iti pui tu casa in orânduiala
Poate-i mai bine- așa decat o moarte fulger, fără timp….

Simona Lucescu, 5.2.2018