Archive for the ‘citirea bibliei’ Category

Astăzi 18 Ianuarie citim Exodul 1:1-2:2

Exodul este continuarea istorie din Geneza după 430 de ani.

Istoria a început cu un om, Avraam pe care Dumnezeu l-a făcut parte unui plan prin care i s-a spus că va fi un neam mare, care va stăpâni țara Canaan, și că pînă la urmă toate națiunile pământului vor fi parte a binecuvântării lui Dumnezeu.

Și acum iată că urmasii lui Avraam,Isaac și Iacov au ajuns să trăiască 430 de ani în Egipt unde s-au înmulțit așa de mult că „s-a umplut țara (Egiptului) de ei.

Cum ajuns ei în Egipt? Acesta a fost planul lui Dumnezeu pe care i l-a de descoperit lui Iacov.

„Dumnezeu a vorbit lui Israel într-o vedenie noaptea și a zis: „Iacove! Iacove!” Israel a răspuns: „Iată-mă!” Și Dumnezeu a zis: „Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău. Nu te teme să te cobori în Egipt, căci acolo te voi face să ajungi un neam mare. Eu Însumi Mă voi coborî cu tine în Egipt și Eu Însumi te voi scoate iarăși de acolo, iar Iosif îţi va închide ochii.”

Geneza 46:2-4 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.46.2-4.VDC

Nu cred că Iacov ar fi rămas în Egipt cu toată oferta de bunăstare pentru că el știa că țara promisă era Canaan, chiar el însuși a cerut să fie îngropat în Canaan unde aveau un ogor cumpărat de Avraam.

Cred că nu este înțelept să ne aventurăm să găsim o explicație specifică pentru ceea ce ni s-a întâmplat în viață chiar dacă știm că este planul lui Dumnezeu de mântuire pentru noi.

Atât timp cât acceptăm umblarea noastră prin credință cu Isus noi nu avem răspuns precis la întrebarea de ce ni se întâmplă un anumit lucru.

Uneori poate vom înțelege dar indiferent pe unde trecem important este să știm că suntem în voia Lui și că la sfârșit vom primi ceea ce Isus ne-a promis.

Aparent ar fi fost mult mai simplu să se înmulțească poporul evreu în țara Canaan.

Poate asta era o cale „naturală” prin care se naște un popor, dar ca o mulțime de oameni ieșiți dintr-un om să fie numit poporul lui Dumnezeu trebuia să se vadă că tot acest proces este supranatural.

Ăsta se întâmplă în istorisirea ce urmează în cartea Exod.

Astăzi am citit că deși egiptenii nu au avut „nici un pic de milă în asuprirea evreilor aceștia se înmulțesc și cresc mai mult.

Egiptenii încearcă să le omoare băieții la naștere și se gasesc niște femei, moașele care s-au temut mai mult de Dumnezeu decât de Faraon.

Și apoi Dumnezeu a găsit o familie care au încercat să își salveze băiatul cum au știut ei mai bine dar acest băiat era omul care Dumnezeu îl va folosi patruzeci de ani să pună bazele întemeierii Israelului ca națiune.

Toate aceste lucruri nu sunt decât providența lui Dumnezeu nu meritele unor oameni.

Se spune la finalul capitolului doi că

„Dumnezeu a auzit gemetele lor și Și-a adus aminte de legămîntul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov.”

Din punct de vedere uman uneori ni se pare că Dumnezeu Și-a „adus aminte” de noi dar de fapt asta este percepția noastră pentru că Dumnezeu totdeauna veghează asupra noastră și ne iubește atât de mult încât lucrează totdeauna la sfințirea noastră. Dacă înțelegem asta atunci în viața vom lua decizii care să îl onoreze pe Dumnezeu chiar dacă vom suferi.

PS. Viața creștină este în totalitate supranaturală. Noi trăim o viață crestină cu adevărat pentru că Hristos este în noi și noi suntem în Hristos. Fără lucrarea lui Hristos în noi nu există identitate creștină.

Astăzi 19 Ianuarie citim Exodul 3:1-6:30

„Munca de lămurire” pe care o duce Dumnezeu cu Moise.

M-am gândit că totdeauna se află intr-o situație „delicată” atunci când vrea să determine pe cineva să facă un lucru în Numele Lui.

Din cauză că Dumnezeu respectă voința liberă a omului și nu poate în același timp să recurgă la manipulare sau alte „șmecherii” pentru a ne convinge, nu-I rămâne decât să ne dezvăluie treptat ca și lui Moise cine este El, ce autoritate și putere avem în spatele nostru cu care putem să convingem pe alți oameni să accepte voia lui Dumnezeu în viața lor.

Înainte ca Moise să accepte să meargă a reușit să îl facă pe Dumnezeu să se „enerveze”.

Moise a zis: „Ah, Doamne , trimite pe cine vei vrea să trimiţi!” Atunci, Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine înaintea ta și, când te va vedea, se va bucura în inima lui.

Exodul 4:13-14 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.4.13-14.VDC

Nu știu cât a durat „târguiala” asta a lui Moise cu Dumnezeu dar în cele patru capitole citite azi am identificat șapte obiecții pe care le ridică Moise înaintea lui Dumnezeu.

Totdeauna Dumnezeu îi răspunde la întrebările Lui.

Cred că și noi cei care ne credem „tari” în credință, sau cu o anumită experiență în credință și cu cunoaștere mai aprofundată a învățăturilor de credință ar fi decent să urmăm exemplul lui Dumnezeu de îngăduință și răbdare și de a depune efort pentru a ajuta pe alții fie pe cei care au început să umble pe calea lui Dumnezeu sau pe cei care afișează un ateism agresiv.

Dumnezeu se prezintă pe Sine însuși lui Moise într-un rug aprins care ardea fără să „ardă” și în final îi spune :

„Acum , vino, Eu te voi trimite la Faraon și vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”

Exodul 3:10 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.3.10.VDC

De aici începe „sesiunea de întrebări și răspunsuri”

1. Prima întrebare sau scuză a lui Moise vine din problema care si-o pune cu privire la capacitatea de a duce misiunea asta și faptul ca era un „nimenea”.

Moise a zis lui Dumnezeu: „Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon și să scot din Egipt pe copiii lui Israel?”

Dumnezeu a zis: „Eu voi fi negreșit cu tine, și iată care va fi pentru tine semnul că Eu te-am trimis: după ce vei scoate pe popor din Egipt, veţi sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.”

Exodul 3:11-12 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.3.11-12.VDC

2.A doua problemă pentru Moise era că nu știa cum să îl prezinte pe Dumnezeu evreilor. Erau o mulțime de dumnezei în Egipt și toți aveau un nume. Numele sub care se prezintă Dumnezeu lui Moise este extraordinar. Simplu :

Moise a zis lui Dumnezeu: „Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel și le voi spune: ‘Dumnezeul părinţilor voștri m-a trimis la voi’ și mă vor întreba: ‘Care este Numele Lui?’, ce le voi răspunde?” Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.” Și a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: ‘Cel ce Se numește «Eu sunt» m-a trimis la voi.’”

Exodul 3:13-14 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.3.13-14.VDC

Dar apoi se prezintă ca un Dumnezeu care totuși avea legătură cu strămoșii lor Avraam Isaac și Iacov. „Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov” …Acesta este Numele Meu pentru veșnicie.”

3.A treia problemă pe care o vede Moise este că ei vor zice „Nu ți s-a arătat Domnul!”

Mulți oameni au pretenția de a fi ascultați ca având un mesaj direct de la Dumnezeu și nu acceptă ca cineva să-și exprime vreo obiecție sau să ceară dovezi suplimentare.

Dumnezeu îi pune la dispoziție trei minuni cu care să-i convingă de veridicitatea mesajului său.

a) toiagul lui Moise de la oi se preface în șarpe și apoi din nou devine toiag. Mai târziu când pleacă Moise cu familia spre Egipt toiagul lui Moise este numit „toiagul lui Dumnezeu”

b) Mâna lui Moise se umple cu lepră când o bagă în sân și apoi se curăță de lepră când o duce în sân adoua oară.

c) va lua apă din râu când o va turna pe uscat se va preface în sânge.

4. A patra problemă este că va avea dificultăți să comunice verbal

„Ah Doamne eu nu sunt un om cu vorbirea ușoară…căci vorba și limba îmi este încurcată. Complexul acesta de inferioritate poate a fost amplificat știind că egiptenii erau instruiți în arta oratoriei ceea ce el acum consideră că este o mare piedică să meargă la Faraon .

Du-te dar; Eu voi fi cu gura ta și te voi învăţa ce vei avea de spus.”

Exodul 4:12 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.4.12.VDC

5. Aici pare că Moise este dezarmat total nu mai are ce să obiecteze dar totuși spune N-ai găsit altul de ce tocmai pe mine „ai pus ochii”? În același timp acesta pare a fi momentul în care Dumnezeu a ajuns la „capătul răbdării” cu Moise.

Moise a zis: „Ah, Doamne , trimite pe cine vei vrea să trimiţi!”

Atunci, Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine înaintea ta și, când te va vedea, se va bucura în inima lui.

Exodul 4:13-14 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.4.13-14.VDC

Deși e prima dată când se spune că Dumnezeu s-a mâniat pe Moise totuși nu l-a abandonat.

Cred că noi nu realizăm câtă răbdare are Dumnezeu cu noi după ce ani de zile ne înconjoară cu dragostea Lui așteptând pînă când răspundem afirmativ. Și atunci când răspundem la chemarea Lui începem să ne prezentăm cu lucruri care să aducă laude la adresa noastră. Tare mare nevoie avem de smerenie.

Și acum ziua cea mare Moise vede în sfârșit că Dumnezeu îl face credibil în fața „copiilor lui Israel”. Oamenii se aruncă „cu fața la pământ” înaintea lui Dumnezeu.

Și totuși problemele continuă.

6. „Moise s-a întors la Domnul și a zis: „Doamne, pentru ce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? Pentru ce m-ai trimis? De când m-am dus la Faraon ca să-i vorbesc în Numele Tău, el face și mai rău poporului acestuia, și n-ai izbăvit pe poporul Tău.”

Exodul 5:22-23 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.5.22-23.VDC

Printre altele Dumnezeu le explică încă odată planul lui „copiilor lui Israel „:

Vă voi lua ca popor al Meu; Eu voi fi Dumnezeul vostru și veţi cunoaște că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile cu care vă apasă egiptenii. Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel.

…………………..

Dar deznădejdea și robia aspră în care se aflau i-au împiedicat să-l asculte pe Moise.

Exodul 6:7, 9 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.6.7-9.VDC

7. A șaptea problemă este reluarea a ceea ce pare a fi o obsesie a lui Moise și anume faptul că nu are vorbirea ușoară (talent oratoric cred eu) . Și pentru a treia oară se spune în finalul capitolului 6 că atunci când Domnul i-a spus lui Moise „Spune lui Faraon…tot ce-ți spun” Moise are aceeași problemă „Iată că eu nu vorbesc ușor cum are să mă asculte faraon?”

Cred că și noi nu răspundem chemării lui Dumnezeu de a „spune” mesajul lui Dumnezeu altora fie cei din biserică sau celor din lume pentru că nu stăm de vorbă cu Dumnezeu pînă când ne va răspunde tuturor obiecțiilor noastre.

În final Dumnezeu vorbește cu cei doi și le dă porunci .

Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron și le-a dat porunci cu privire la copiii lui Israel și cu privire la Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.

Exodul 6:13 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.6.13.VDC

Din acest moment Moise își începe misiunea

pe care i-a dat-o Dumnezeu timp de patruzeci de ani.

Astăzi 20 Ianuarie citim Exodul 7:1-10:29

Dumnezeu „duce muncă de lămurire” cu faraon.

Încă odată pentru că Dumnezeu respectă voința liberă a omului dar în același timp poate folosi instrumente care să demonstreze suveranitatea Lui și omul să cedeze într-un final.

Faraon și egiptenii aveau dumnezeii lor și astfel prin ceea ce Dumnezeu urma să facă avea scopul de a demonstra puterea Lui .

„Eu voi împietri inima lui Faraon și Îmi voi înmulţi semnele și minunile în ţara Egiptului.

………………………

Egiptenii vor cunoaște că Eu sunt Domnul când Îmi voi întinde mâna asupra Egiptului și când voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.”

Exodul 7:3, 5 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.7.3-5.VDC

Intervenția miraculoasă a lui Dumnezeu avea scopul să vorbească și lumii întregi de atunci că evreii au un Dumnezeu care are autoritate mai mare decât faraon considerat dumnezeu, decât dumnezeii Egiptului, decât vrajitorii egipteni și că evreii sunt poporul lui Dumnezeu.

„Eu(Dumnezeu) voi împietri inima lui faraon.” Pentru a-și atinge obiectivele Dumnezeu trebuia să întâlnească o poziție vehementă din partea lui faraon.

Împietrirea inimii lui faraon era numai cu privire la acțiunea de a permite evreilor să plece din Egipt și astfel nu avea scopul de a-l lipsi pe faraon de șansa de a-L recunoaște pe Dumnezeu ca dumnezeul adevărat.

Vedem că o anumită putere au demonstrat și vrăjitorii din Egipt dar la final s-a dovedit inferioară.

„Toţi și-au aruncat toiegele și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor.

Exodul 7:12 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.7.12.VDC

Acum Dumnezeu aduce cele zece urgii asupra egiptenilor. Am pus pentru fiecare urgie sau plagă versetele cheie.

1. Prefacerea apei în sânge

„Acum, așa vorbește Domnul: «Iată cum vei cunoaște că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele râului cu toiagul din mâna mea, și ele se vor preface în sânge .

……… vrăjitorii fac și aceeași minune

Dar vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul.

Exodul 7:17, 22 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.7.17-22.VDC

2. Broaștele

Și vrăjitorii au „scos broaște peste toată țara Egiptului dar aici faraon începe să negocieze cu Moise despre plecarea evreilor.

„Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis : „Rugaţi-vă Domnului să depărteze broaștele de la mine și de la poporul meu, și am să las pe popor să plece să aducă jertfe Domnului.”

Exodul 8:8 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.8.8.VDC

3.Păduchii

Vrăjitorii: „Aici este degetul lui Dumnezeu”

„Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor, dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. Și vrăjitorii au zis lui Faraon: „Aici este degetul lui Dumnezeu!” Dar inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul.

Exodul 8:18-19 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.8.18-19.VDC

4. Musca câinească

Pe teritoriul locuit de evrei nu mai au loc plăgile de acum înainte.

„Dar în ziua aceea voi deosebi ţinutul Gosen, unde locuiește poporul Meu, și acolo nu vor fi muște, pentru ca să cunoști că Eu, Domnul, sunt în mijlocul ţinutului acestuia. Voi face o deosebire între poporul Meu și poporul tău. Semnul acesta va fi mâine.»’”

Exodul 8:22-23 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.8.22-23.VDC

„Rugati-vă pentru mine.” zice faraon.

5. Ciuma vitelor

Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel și turmele egiptenilor, așa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.»

……….

Faraon a trimis să vadă ce se întâmplase, și iată că nicio vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s-a împietrit și n-a lăsat pe popor să plece.

Exodul 9:4, 7 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.9.4-7.VDC

6. Vărsatul negru

Vrăjitorii nu s-au putut arăta înaintea lui Moise din pricina bubelor, căci bubele erau pe vrăjitori, ca și pe toţi egiptenii.

Exodul 9:11 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.9.11.VDC

7. Piatra și focul

„Dacă Mi-aș fi întins mâna și te-aș fi lovit cu ciumă, pe tine și pe poporul tău, ai fi pierit de pe pământ. Dar te-am lăsat să rămâi în picioare ca să vezi puterea Mea și Numele Meu să fie vestit în tot pământul.

Exodul 9:15-16 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.9.15-16.VDC

8. Lăcustele

Domnul a zis lui Moise: „Du-te la Faraon , căci i-am împietrit inima lui și a slujitorilor lui , ca să fac semnele Mele în mijlocul lor și ca să istorisești fiului tău și fiului fiului tău cum M-am purtat cu egiptenii și ce semne am făcut în mijlocul lor. Și veţi cunoaște că Eu sunt Domnul.”

………

Slujitorii lui Faraon i-au zis: „Până când are să fie omul acesta o pacoste pentru noi? Lasă pe oamenii aceștia să plece și să slujească Domnului Dumnezeului lor. Tot nu vezi că piere Egiptul?”

Exodul 10:1-2, 7 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.10.1-7.VDC

9. Întuneric de trei zile.

Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-a vrut să-i lase să plece. Faraon a zis lui Moise: „Ieși de la mine! Să nu cumva să te mai arăţi înaintea mea, căci în ziua în care te vei arăta înaintea mea, vei muri.” „Da!” a răspuns Moise, „nu mă voi mai arăta înaintea ta.”

Exodul 10:27-29 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.10.27-29.VDC

Dumnezeu este suveran . El își poate aduce la îndeplinire planul Său întotdeauna indiferent de orice circumstanță.

Să ne închinăm cu adevărat înaintea Lui și să ne rugăm să ne ajute să înțelegem întotdeauna planul Lui ca să nu ne trezim că „luptăm” împotriva Lui Dumnezeu.

Astazi 21 Ianuarie citim Exodul 11:1-13:22

Urgia a zecea, ultima dar cea mai dramatică și unică.

În toată ţara Egiptului vor fi ţipete mari, așa cum n-au fost și nu vor mai fi.

Exodul 11:6 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.11.6.VDC

Aceasta îi va determina pe egipteni să se închine pînă la pământ.

Dar dintre toţi copiii lui Israel, de la oameni până la dobitoace, nici măcar un câine nu va chelălăi cu limba lui, ca să știţi ce deosebire face Domnul între egipteni și Israel.

Exodul 11:7 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.11.7.VDC

Poporul lui Israel nu a scăpat de urgia a zecea pentru erau mai buni decât egiptenii ci pentru că Dumnezeu prin har le-a dat o șansă să nu fie nimiciți întâiul lor născut prin sângele mielui sau iedului care era prezent la intrarea în casele lor.

Nu există pentru noi nici un lucru pe care îl putem face ca să nu fim nimiciți de mânia lui Dumnezeu decât sângele Mielului care ridică păcatul lumii.

„În noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului și voi lovi pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la oameni până la dobitoace, și voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu , Domnul.

Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sângele și voi trece pe lângă voi, așa că nu vă va nimici nicio urgie atunci când voi lovi ţara Egiptului.”

Exodul 12:12-13 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.12.12-13.VDC

Sărbătoare paștelui o putem cel mai bine înțelege dacă ne uităm la răspunsul pe care Dumnezeu le spune sa-l dea copiilor care vor întreba „Ce înseamnă obiceiul acesta?”

Am văzut că cel mai greu este să răspunzi copiilor la întrebările lor despre credința noastră.

Poate uneori facem și noi lucruri ca și creștini fiind o rutină sau obicei și nu am căutat să știm „în cine ne-am încrezut”. Mă gândesc că asta ne va determina să ne cunoaștem mai bine crezul iar citirea Bibliei este de mare ajutor.

„Când veţi intra în ţara pe care v-o va da Domnul , după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfânt. Și când vă vor întreba copiii voștri: ‘Ce înseamnă obiceiul acesta?’ să răspundeţi : ‘Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, care a trecut pe lângă casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit Egiptul și ne-a scăpat casele noastre.’” Poporul s-a plecat și s-a închinat până la pământ.

Exodul 12:25-27 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.12.25-27.VDC

A fost o noapte agitată. Evreii sarbatoreau paștele și după ce au uns ușă de la intrare cu sângele mielului jertfit la miezul nopții în Egipt mureau toți întâii născuți.

Acum faraon și poporul egiptului îi roagă să plece că se temeau că pînă la urmă vor murii cu toții .

Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape șase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii. O mulţime de oameni de tot soiul s-au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi.

Exodul 12:37-38 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.12.37-38.VDC

Fiindcă Dumnezeu a spus că întâi născuți din Israel erau ai Lui și trebuiau răscumpărați.

Înțelegem din nou semnificația acestui lucru din răspunsul pe care Dumnezeu le-a spus evreilor că trebuie să îl dea cînd vor întreba copiii lor ce înseamnă asta. Așa înțelegem și noi mai bine.

„Pune-Mi deoparte ca sfânt pe orice întâi născut, pe orice întâi născut dintre copiii lui Israel, atât dintre oameni, cât și dintre dobitoace: este al Meu.”

…………

Și când te va întreba fiul tău într-o zi: ‘Ce înseamnă lucrul acesta?’ să-i răspunzi: ‘Prin mâna Lui cea atotputernică, Domnul ne-a scos din Egipt, din casa robiei; și, fiindcă Faraon se încăpăţâna și nu voia să ne lase să plecăm, Domnul a omorât pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâii născuţi ai oamenilor până la întâii născuţi ai dobitoacelor. Iată de ce aduc jertfă Domnului pe orice întâi născut de parte bărbătească și răscumpăr pe orice întâi născut dintre fiii mei.

Exodul 13:2, 14-15 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.13.2-15.VDC

Evreii pleacă din Egipt, Dumnezeu alege drumul pe care vor merge.

Domnul mergea înaintea lor: ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă și ziua, și noaptea.

Exodul 13:21 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.13.21.VDC

Dumnezeu poate să folosească multe căi să ne arate drumul în călătoria noastră spirituală în pustia acestei lumi. Dar calea pe care Dumnezeu ne va călăuzi este prezența Duhului Sfânt în noi care ne va ajuta să luăm decizii bune.

Din nou cred că cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu Biblia este vitală pentru că Duhul Sfânt ne va lumina când citim Biblia și ne va aduce aminte ce am citit.

PS. Este un lucru nou pe care nu l-am observat pînă astăzi în Exodul.

„Copiii lui Israel au ieșit înarmați din țara Egiptului.” Exodul 13:17b

Astăzi 22 Ianuarie citim Exodul 14:1-15:21.

Trecere Marii Roșii fenomen natural sau supranatural?

Sunt oameni care neagă autenticitatea minunilor descrise în Biblie iar alții încearcă să găsească explicații naturale.

Acest lucru se întâmplă și cu privire la minunea descrisă în Exodul 14.

Dacă acceptăm teoria conform căreia israelții au trecut într-un loc anume din delta Nilului unde are loc uneori un fenomen natural care face să se separe apele și astfel pe culoarul creat israelții puteau să treacă singurul lucru care ar fi nevoie să se „ocupe” Dumnezeu era că ei să plece din Egipt exact la momentul în care ar fi avut loc acest fenomen.

Aici avem raspunsul(în limba engleză) la aceasta .

https://answersingenesis.org/…/red-sea-parted-naturally/

Lucrurile așa cum sunt prezentate în Exodul 14 ne arată că Dumnezeu le-a spus dinainte ce se va întâmpla și că El va interveni în mod supranatural.

1. Dumnezeu le spune drumul pe care să meargă

2. Dumnezeu le spune ce se va întâmpla în fiecare moment al călătoriei lor.

Totul se desfășoară cu.o așa repeziciune încât ei nu aveau prea mult timp să gândească vreo cale de ieșire din pericolul de a fi omorâți de faraon și oastea lui care era cu mult mai mult superioară lor.

„Faraon se apropia. Copiii lui Israel și-au ridicat ochii și iată că egiptenii veneau după ei. Și copiii lui Israel s-au înspăimântat foarte tare și au strigat către Domnul după ajutor.”

Exodul 14:10 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.14.10.VDC

Deși au văzut atâtea intervenții supranaturale pînă acum s-au speriat tare au strigat către Dumnezeu dar în același timp au cârtit și au spus lui Moise

Nu-ţi spuneam noi în Egipt: ‘Lasă-ne să slujim ca robi egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi egiptenilor decât să murim în pustie’?”

Exodul 14:12 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.14.12.VDC

Răspunsul lui Moise dezvăluie că ceea ce urma să se întâmple nu va fi decât intervenția supranaturală a Lui Dumnezeu și că vor scăpa în totalitate de egipteni.

Moise a răspuns poporului: „Nu vă temeţi de nimic, staţi pe loc și veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta, căci pe egiptenii aceștia pe care-i vedeţi azi, nu-i veţi mai vedea niciodată. Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi staţi liniștiţi.” Domnul a zis lui Moise: „Ce rost au strigătele acestea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte. Tu ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mâna spre mare și despic-o, și copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat. Eu voi împietri inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Și Faraon și toată oastea lui, carele și călăreţii lui vor face să se arate slava Mea. Și vor ști egiptenii că Eu sunt Domnul când Faraon, carele și călăreţii lui vor face să se arate slava Mea.”

Exodul 14:13-18 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.14.13-18.VDC

„Și vor ști egiptenii că Eu sunt (Iehova) Domnul”

Dacă totul nu era decât un fenomen natural atunci egiptenii nu puteau recunoaște că Dumnezeu este atotputernic

Și în final și Israelții au putut să pornească la drum cu incredere in Dumnezeu și cu frică de El , si cu încrederea că Moise este omul folosit de Dumnezeu .

În urma acestui eveniment supranatural evreii au adus o cântare de laudă la adresa lui Dumnezeu .

Uneori noi aducem laude lui Dumnezeu doar cu mintea noastră dar a exprima laude Lui Dumnezeu atunci când experimentăm minunile lui Dumnezeu în viața noastră este extraordinar.

Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. El a aruncat în mare carele lui Faraon și oastea lui; Luptătorii lui aleși au fost înghiţiţi în Marea Roșie. I-au acoperit valurile Și s-au coborât în fundul apelor, ca o piatră. Dreapta Ta, Doamne, și-a făcut vestită tăria; Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași. Prin mărimea măreţiei Tale, Tu trântești la pământ pe vrăjmașii Tăi; Îţi dezlănţui mânia Și ea-i mistuie ca pe o trestie. La suflarea nărilor Tale, s-au îngrămădit apele, S-au ridicat talazurile ca un zid Și s-au închegat valurile în mijlocul mării. Vrăjmașul zicea: ‘Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărţi prada de război; Mă voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia și-i voi nimici cu mâna mea!’ Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta Și marea i-a acoperit; Ca plumbul s-au afundat În adâncimea apelor. Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfinţenie, Bogat în fapte de laudă Și făcător de minuni? Tu Ţi-ai întins mâna dreaptă, Și i-a înghiţit pământul. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit Și ai izbăvit pe poporul acesta, Iar prin puterea Ta îl îndrepţi Spre locașul sfinţeniei Tale. Popoarele vor afla lucrul acesta și se vor cutremura: Apucă groaza pe filisteni,

Exodul 15:3-14 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.15.3-14.VDC

Să ne gândim la ceea ce Dumnezeu face în viața noastră și să îl lăudăm în mod specific pentru asta .

Astăzi 23 Ianuarie citim Exodul 15:22-18:27

Exod 15:22-27

Înainte de ajunge la apă dulce (Elim ) trebuie să treci pe la apa amară (Mara)

Trei zile fără apă și apoi găsești apă amară după ce nu cu mult timp înainte ai lăudat pe Dumnezeu pentru minunea trecerii prin Marea Roșie.

Dumnezeu tocmai ne-a așcultat o rugăciune și a făcut o minune dar a doua zi ni se întâmplă să avem un accident de circulație, sau cineva ne vorbește de rău sau oamenii nu mai sunt prietenoși cu noi sau alte lucruri.

„Acolo a dat Domnul poporului legi și porunci și acolo l-a pus la încercare.”

Noi creștinii avem în viața probleme la fel ca ceilalți oameni dar pentru noi orice necaz este un moment în care credința noastră este încercată.

Iacov ne spune de ce :

Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, pentru ca să fiţi desăvârșiţi, întregi și să nu duceţi lipsă de nimic.

Iacov 1:4 VDC

https://bible.com/bible/191/jas.1.4.VDC

Exodul 16:1-36

Asta s-a întâmplat și în pustia Sin unde Dumnezeu le da hrană în mod miraculos „pâine din ceruri” și carne.

„Domnul a zis lui Moise: „Iată că voi face să vă plouă pâine din ceruri. Poporul va ieși afară și va strânge cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare și să văd dacă va umbla sau nu după Legea Mea.”

Exodul 16:4 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.16.4.VDC

Exodul 17:1-7

Stâncă din Horeb ” Este oare Domnul în mijlocul nostru sau nu este?” Asta a însemnat a-L ispiti pe Dumnezeu.

Exodul 17:8-16

Înfrângerea lui Amalec; prima mențiune despre Iosua.

Moise a zidit un altar și i-a pus numele „Domnul, steagul meu” .Iehova-Nissi

Exodul 17:15 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.17.15.VDC

Exodul 18:1-27

Noi creștinii ne punem încrederea în Dumnezeu în toate lucrurile dar asta nu înseamnă că de multe ori Dumnezeu nu va folosi și alți oameni să ne de-a un sfat bun, practic .

„Moise i-a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul” și Ietro socrul lui s-a închinat lui Dumnezeu dar apoi Ietro socrul său a fost destul de înțelept ca să-i dea un sfat bun lui Moise .

„Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon și împotriva Egiptului din pricina lui Israel, toate suferinţele care veniseră peste ei pe drum și cum îi izbăvise Domnul din ele.

…………………..

Cunosc acum că Domnul este mai mare decât toţi dumnezeii, căci în lucrul în care s-au purtat cu trufie, El a fost mai presus de ei.” Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere-de-tot și o jertfă de mâncare. Aaron și toţi bătrânii lui Israel au venit și au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.

Exodul 18:8, 11-12 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.18.8-12.VDC

Astăzi 24 Ianuarie citim Exodul 19:10-20:26

Exodul 19:1-25

Suntem în fața „muntelui”!

Dumnezeu vorbește despre trei lucruri:

1.Ce a făcut El pentru ei „v-am purtat pe aripi de vultur și v-am adus aici la Mine” din Egipt.

2. Condițiile care vor fi pentru ca ei să fie un popor al Lui „daca veți asculta de glasul Meu și veți păzi legămîntul Meu”

3. Ce vor fi ei :

„veți fi ai Mei dintre toate popoarele.”

„o împărăție de preoți și un neam sfânt”

(Exodul 19:4-6)

Răspunsul lor:

„Vom face tot ce a zis Domnul”

Asta a fost incheierea unui legămînt la muntele Sinai. Aici ei au promisiunea că vor fi preoți cu statut regal și sfinți adică separați pentru Dumnezeu lucru de care nu se bucurau celelalte popoare .

Acum ne amintim cum și noi creștinii avem această onoare unică de a fi o împărăție de preoți datorită legamantului nou încheiat în jertfa lui Hristos. Pentru noi sunt actuale aceste cuvinte mărețe :

„Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;”

1 Petru 2:9 VDC

Pînă atunci ei l-au cunoscut pe Dumnezeu ca Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov dar acum era Dumnezeul lor.

„Domnul Dumnezeul vostru care te-a scos din țara Egiptului”(Exodul 20:1)

Manifestarea prezenței lui Dumnezeu la muntele Sinai a fost de așa natură încât evreii să aibă frică de El și motivație să asculte de poruncile care îi vor fi date.

Muntele Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se coborâse pe el în mijlocul focului . Fumul acesta se înălţa ca fumul unui cuptor, și tot muntele se cutremura cu putere. Trâmbiţa răsuna tot mai puternic. Moise vorbea, și Dumnezeu îi răspundea cu glas tare.

Exodul 19:18-19 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.19.18-19.VDC

Acum noi să ne amintim că Isus prin sângele lui ne-a făcut cunoscut pe Dumnezeu și am ajuns în prezența Lui.

Prin credință putem percepe că acest lucru ar trebui să ne facă să umblăm cu frică „în timpul pribegiei” noastre pe acest pământ.

„Voi nu v-aţi apropiat de un munte care se putea atinge și care era cuprins de foc, nici de negură, nici de întuneric, nici de furtună, Ci v-aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor, de Biserica celor întâi născuţi , care sunt scriși în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi desăvârșiţi, de Isus, Mijlocitorul legământului celui nou, și de sângele stropirii, care vorbește mai bine decât sângele lui Abel. Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbește! Căci dacă n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbește din ceruri,

Evrei 12:18, 22-25 VDC

https://bible.com/bible/191/heb.12.18-25.VDC

Exodul 20:1-23

Acum fiind Dumnezeul lor evreii trebuiau să asculte de El.

Cele zece porunci erau primele lucruri care exprimau în esență așteptările lui Dumnezeu din partea lor cu privire la relația cu El însuși și de aici în relația cu aproapele.

Ei erau la „grădiniță ” noi suntem în școala lui Hristos care este la nivelul când legea Lui cuprinde toate situațiile din viața noastră.

Acum noi aplicăm în viața noastră „Cea mai mare poruncă: Îl iubim pe Dumnezeu și pe aproapele”

Exodul 20:24-26

Au fost chemați să zidească un altar unde Dumnezeu le spune că „voi veni la tine și te voi binecuvânta.”

Le pune două condiții care apar că fiind aplicabile și nouă.

Când ne închinăm lui Dumnezeu unii oameni vin cu lucrurile făcute de ei și cu indecență.

Astazi tot mai mulți bărbați și femei vin la închinare îmbrăcați ca și cum ar fi dezbrăcați.

„Dacă-Mi vei ridica un altar de piatră, să nu-l zidești din pietre cioplite, căci, cum îţi vei pune dalta în piatră, o vei pângări.

Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.’”

Exodul 20:25-26 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.20.25-26.VDC

Astăzi 25 Ianuarie citim Exodul 21:1-24:18

Legi pentru o societate condusă direct de Dumnezeu-teocrație

Acum , dacă veţi asculta glasul Meu și dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu;

Exodul 19:5 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.19.5.VDC

Dintre toate popoarele lumii Dumnezeu a ales începînd de la Avraam un popor care să fie o națiune care să înceapă procesul de împăcare a lumii întregi cu El. Acesta era un privilegiu unic în istoria omenirii dar și o responsabilitate pe măsură.

Prin ei toate popoarele lumii puteau să îl cunoască pe Dumnezeu.

Dumnezeu era conducătorul lor direct , Moise era reprezentantul Lui prin care ei cunoșteau voia lui Dumnezeu.

Astăzi nu putem construi o națiune creștină în sens teocratic ci poate in sens cultural atunci când creștinii sunt o majoritate și vor avea influență sperăm pozitivă prin viața lor și prin participarea lor la viața socială și politică.

Însăși Isus a arătat asta când evreii au venit la El cu o femeie prinsă în preacurvie care conform legii morale, cele zece porunci și a legii civile dată de Dumnezeu la Muntele Sinai trebuia ucisă cu pietre.

Să ne aducem aminte că însăși evreii mai târziu au cerut să nu mai fie guvernați direct de Dumnezeu ci să aibă un împărat ca celelalte popoare .

După ce Dumnezeu le’-a dat evreilor legea morală, cele zece porunci care erau un ghid pentru comportamentul indivizilor în societate acum în bucata din Exodul care o citim astăzi ei au primit de la Dumnezeu legea civilă adică legile după care să fie condusă o societate a cărei conducător esre Dumnezeu.

Este o lectură interesantă. Aici avem oportunitatea să descoperim care sunt principiile care stau în spatele acestor legi. Dumnezeu prin legea civilă a vrut în esență să arate că vrea ca cei „mici”, cei vulnerabili să fie protejați de abuzurile celor „mari” sau puternici, de abuzurile celor care au controlul asupra resurselor și deciziilor în societate.

Am selectat câteva exemple:

‘Să nu chinuiești pe străin și să nu-l asuprești, căci și voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Dacă-i asuprești, și ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele; mânia Mea se va aprinde și vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor rămâne văduve și copiii voștri vor rămâne orfani.”

Exodul 22:21, 23-24 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.22.21-24.VDC

Ceva de actualitate să nu „share fake news” să nu răspîndești știri false…trebuie să recunoaștem că toți se fac vinovați într-o anumită măsură de acest lucru.

„Să nu răspândești zvonuri neadevărate . Să nu te unești cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. Să nu te iei după mulţime ca să faci rău și la judecată să nu mărturisești trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.

Exodul 23:1-2 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.23.1-2.VDC

Legea „sindicatului” lui Dumnezeu ,timp de odihnă săptămânal

„Timp de șase zile să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a șaptea să te odihnești, pentru ca boul și măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul roabei tale și străinul să aibă răgaz și să răsufle.

Exodul 23:12 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.23.12.VDC

Pasajul de astăzi merită a fi citit cu atenție și cu creionul în mână.

 Astăzi 26 Ianuarie citim Exodul 25:1-27:21

Dumnezeu vrea să locuiască în mijlocul lor.

Nu numai că ei sunt un popor pe care Dumnezeu l-a ales că să fie al Lui ci El vrea să locuiască în mijlocul lor.

1.Vorbește copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă.

2.Să-Mi facă un locaș sfânt, și Eu voi locui în mijlocul lor.

3.Să faceţi cortul și toate vasele lui după chipul pe care ţi-l voi arăta.

Exodul 25:2, 8-9 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.25.2-9.VDC

Pentu ca Dumnezeu să locuiască în mijlocul lor ei trebuia să aducă lui Dumnezeu de bună voie lucruri care vor fi folosite la construcția locului.

Deși Dumnezeu a emis pretenția că întâii născuți sunt ai Lui și apoi a făcut o lege din zeciuiala pe care fiecare evreu era obligat să contribuie pentru întreținerea ritualului închinarii Dumnezeu a vrut de data asta ca oamenii să dea „cu tragere de inimă.”

În legamamtul cel nou în Hristos noi avem pe Dumnezeu care locuiește în noi. Oamenii în care locuiește Dumnezeu prin Hristos sunt poporul Lui care formează Biserica.

Pentru ca Sfânta Treime să locuiască în noi este o condiție importantă

ca prin credință sa ne aducem pe noi înșine ca dar de bunăvoie lui Dumnezeu.

„Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el.

………………….

Dar Mângâietorul , adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.

Ioan 14:23, 26 VDC

https://bible.com/bible/191/jhn.14.23-26.VDC

Evreii la chemarea lui Dumnezeu trebuia să construiască un spațiu special unde să locuiască El.

Chivotul cu capacul ispășirii era locul despre

care Dumnezeu spune:

„Acolo Mă voi întâlni cu tine; și de la înălţimea capacului ispășirii, dintre cei doi heruvimi așezaţi pe chivotul mărturiei, îţi voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel.”

„Heruvimii să fie cu aripile întinse pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispășirii, și cu feţele întoarse una spre alta; heruvimii să aibă faţa întoarsă spre capacul ispășirii. Să pui capacul ispășirii pe chivot și în chivot să pui mărturia pe care ţi-o voi da.

Exodul 25:20-22 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.25.20-22.VDC

Chivotul împreună cu capacul ispășirii pe care se aflau cei doi heruvimi este „LOCUL” unde era Dumnezeu în mijlocul lor și era punctul central și punctul de referință pentru amplasarea celorlalte obiecte de cult amplasate în Cort și Curtea cortului.

Pasajul biblic de astăzi a vrut să știm că Dumnezeu a vrut să aibă un „Locaș Sfânt” unde va locui în mijlocul lor și să ne familiarizâm cu acest lucru. Pe măsura ce vom citi Biblia vom descoperi lucruri care ne va ajuta să înțelegem rostul acestui proiect.

Totul trebuia făcut după proiectul pe care Dumnezeu urma sa-l descrie.

Chivotul și capacul ispășirii Exodul 25:10-22

Masa cu pâinile. Exodul 25:23-30

Sfeșnicul Exodul 25:31-40

Cortul Exodul 26:1-30

Cele două perdele Exodul 26:31-37

Altarul pentru arderile de tot Exod 27:1-8

Curtea cortului Exodul 27:9-19

Untdelemnul sfânt. Exodul 27:20-21

Imagini 3D ale Cortului intalnirii

https://sites.google.com/…/gra…/miskan-cortul-intalnirii

Astăzi 27 Ianuarie citim Exodul 28:1-30:38

Am ajuns la concluzia că pentru o citire mai interesantă și cu folos ar trebui să ne imaginăm că suntem evreii de atunci care am fost scoși din Egipt unde de mult timp am fost robi și știam ceva din istoria a ceea ce s-a transmis din generație în generație adică ceea ce noi am citit în Geneza.

Creștinii trebuie să depună un efort oarecare ca să înțeleagă și să fie familiari cu termenii din Biblie.

Personal am găsit foarte util să subliniez pasajele cheie. Astfel când voi mai avea ocazia să citesc voi „vedea” mai ușor ce? și de ce ?

În comentariul de astăzi am înregistrat pasajele cheie pentru fiecare diviziune a textului biblic.

Acum după toate întâmplările prin care am trecut suntem la muntele Sinai unde Moise ne spune următoarele:

Preoții și îmbrăcămintea lor Exodul 28:1-5

„Iar tu apropie‑i de tine pe fratele tău, Aaron, și pe fiii săi împreună cu el, din mijlocul fiilor lui Israel, ca să‑Mi fie preoți: pe Aaron și pe fiii lui – Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar! Fratelui tău, Aaron, să‑i faci haine sfinte, spre slavă și cinste. Să vorbești cu toți cei pricepuți, pe care i‑am umplut cu duh de înțelepciune, să facă veșmintele lui Aaron ca să fie sfințit și să‑Mi fie preot.

Exodul 28:1-3 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.28.1-3.EDCR

Efodul și brâul Exodul 28:6-14

Efodul să‑l faci din aur, din material violet, purpuriu și stacojiu și din in subțire împletit; să fie lucrat cu măiestrie. Să iei apoi două pietre de onix și să gravezi pe ele numele fiilor lui Israel. Șase din numele lor să fie pe prima piatră și celelalte șase nume să fie pe a doua piatră, potrivit nașterii lor.

Exodul 28:6, 9-10 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.28.6-10.EDCR

Pieptarul Exodul 28:15-30

Și Aaron să poarte numele fiilor lui Israel pe inima lui, pe pieptarul judecății, când va intra în Locul Sfânt, ca să păstreze necurmat amintirea lor înaintea DOMNULUI . Să pui în pieptarul judecății Urim și Tumim , care să fie pe inima lui Aaron când se va înfățișa el înaintea DOMNULUI . Astfel, Aaron va purta necurmat pe inima lui judecata fiilor lui Israel înaintea DOMNULUI .

Exodul 28:29-30 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.28.29-30.EDCR

Mantia violet Exodul 28:31-35

Aaron să o îmbrace când slujește; când va intra în Sfântul Lăcaș înaintea DOMNULUI și când va ieși din el, se va auzi sunetul ei, ca să nu moară.

Exodul 28:35 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.28.35.EDCR

Diadema de aur,tunica,turismul și brâul

Exodul 28:36-43

Să faci și o diademă din aur curat și să gravezi pe ea, cum ai grava pe un sigiliu: «Sfânt DOMNULUI ». Ea să fie pe fruntea lui Aaron, și Aaron va purta vina pentru fărădelegile săvârșite față de lucrurile sfinte aduse de fiii lui Israel, față de toate darurile lor sfinte. Aceasta să fie necurmat pe fruntea lui, pentru ca ei să fie primiți înaintea DOMNULUI .

Exodul 28:36, 38 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.28.36-38.EDCR

Consacrarea (Sfințirea) preoților Exodul 29:1-37

Să iei și pieptul berbecului de învestire adus pentru Aaron și să‑l legeni ca un dar legănat înaintea DOMNULUI : aceasta va fi partea ta. Să sfințești pieptul legănat și spata ridicată, care au fost legănate și ridicate din berbecul de învestire adus pentru Aaron și pentru fiii lui. Printr‑o rânduială veșnică, ele vor fi ale lui Aaron și ale fiilor lui din partea fiilor lui Israel, căci acesta este un dar, și va fi un dar din jertfele lor de pace, darul lor pentru DOMNUL .

Exodul 29:26-28 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.29.26-28.EDCR

Jertfa necurmată Exodul 29:38-46

Iată ce să jertfești pe altar: doi miei de un an, zilnic , necurmat. Este arderea‑de‑tot necurmată pentru urmașii voștri adusă la intrarea în Cortul Întâlnirii, înaintea DOMNULUI . Acolo Mă voi întâlni cu voi, ca să vă vorbesc acolo.

Exodul 29:38, 42 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.29.38-42.EDCR

Altarul tămâierii Exodul 30:1:10

Să așezi altarul în fața catapetesmei care este înaintea Chivotului Mărturiei (în fața Capacului Ispășirii, care este deasupra Mărturiei) , acolo unde Mă voi întâlni cu tine. Aaron va arde pe el tămâie înmiresmată; în fiecare dimineață, când va pregăti candelele, să ardă tămâie și de asemenea în amurg, când va așeza candelele, să ardă tămâie. Tămâia să ardă necurmat înaintea DOMNULUI , din neam în neam. Să nu aduceți pe altar nici tămâie străină , nici ardere‑de‑tot, nici ofrandă și să nu turnați pe el nicio jertfă‑de‑băutură. Aaron să facă ispășire pe coarnele altarului o dată pe an; din sângele ispășitor al jertfei‑pentru‑păcat, să facă ispășire pentru el o dată pe an, din neam în neam. Acesta să fie un lucru preasfânt înaintea DOMNULUI .”

Exodul 30:6-10 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.30.6-10.EDCR

Numărătoarea poporului Exodul 30:11-16

„Când vei face numărătoarea fiilor lui Israel și îi vei înscrie, fiecare din ei să dea DOMNULUI un dar pentru răscumpărarea sufletului lui, ca să nu fie între ei nicio urgie cu prilejul acestei înscrieri.

Exodul 30:12 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.30.12.EDCR

Ligheanul de aramă Exodul 30:17-21

Aaron și fiii lui își vor spăla în apa din el mâinile și picioarele. Să se spele cu apă, ca să nu moară, când vor intra în Cortul Întâlnirii sau când se vor apropia de altar ca să facă slujba și ca să aducă DOMNULUI jertfe arse de foc.

Exodul 30:19-20 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.30.19-20.EDCR

Untdelemnul sfânt și tămâia Exodul 30:22-38

Să nu se ungă cu el trupul niciunui om și să nu faceți alt untdelemn ca el, după același amestec. Acesta este sfânt, și sfânt să fie pentru voi. Oricine va face un amestec ca acesta sau va unge cu el un străin va fi nimicit din poporul lui.»”

Exodul 30:32-33 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.30.32-33.EDCR

Astăzi 28 Ianuarie citim Exodul 31:1-33:23

Lui Dumnezeu îi place când ne rugăm pentru alții când mijlocim înaintea Lui când aproapele nostru cade în păcat.

Exemplu lui Moise mă face să mă gândesc mai serios la a aduce rugăciuni de mijlocire cu mai multă încredere.

Am văzut că Dumnezeu l-a ascultat pe Moise după ce s-a rugat pentru poporul care păcătuise și pe care Dumnezeu a vrut să-l „mistuie”.

Iată rugăciunea:

„Moise a mijlocit înaintea DOMNULUI , Dumnezeului său, și a zis:

1. „De ce să se aprindă mânia Ta, DOAMNE , împotriva poporului Tău, pe care l‑ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână tare?

2. De ce să zică egiptenii: «Spre nenorocirea lor i‑a scos, ca să‑i omoare prin munți și să‑i șteargă de pe fața pământului»? Pune capăt mâniei Tale aprinse și lasă‑Te de răul hotărât pentru poporul Tău!

3. Adu‑ți aminte de Avraam, de Isaac și de Israel, robii Tăi, cărora le‑ai jurat pe Tine Însuți și le‑ai spus: «Voi înmulți sămânța voastră ca stelele cerului, și toată țara aceasta pe care am spus că le‑o voi da urmașilor voștri le va fi moștenire în veac.»”

Exodul 32:11-13 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.32.11-13.EDCR

Moise vine în rugăciune cu trei argumente pentru care Dumnezeu ar trebui să nu-i omoare pe evrei.

Astăzi 29 Ianuarie citim Exodul 34:1-36:7

Citind astăzi pasajul în care se vorbește despre faptul că pielea feței lui Moise strălucea și astfel copiii lui Israel se temeau să se apropie de el, mi-am adus aminte cum „traduce” apostolul Pavel în Noul Legămînt acest „fenomen”.

Moise si-a acoperit fața cu o maramă. Iar apostolul Pavel spune că „marama este dată la o parte în Hristos. Noi prin Duhul Sfânt spune Pavel suntem schimbați după chipul lui Dumnezeu.

„În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător!

Căci Domnul este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului și suntem schimbaţi în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.”

2 Corinteni 3:11, 17-18 VDC

https://bible.com/bible/191/2co.3.11-18.VDC

„Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea feţei lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. Aaron și toţi copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feţei lui strălucea și se temeau să se apropie de el. Moise i-a chemat; Aaron și toţi fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit. După aceea, toţi copiii lui Israel s-au apropiat, și el le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă pe faţă. Când intra Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. Copiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise și vedeau că pielea feţei lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe faţă până ce intra ca să vorbească cu Domnul.

Exodul 34:29-35 VDC

https://bible.com/bible/191/exo.34.29-35.VDC

Noi suntem chemați să privim la Dumnezeu în oglinda Cuvântului Lui prin care suntem supuși procesului de transformare după chipul lui Dumnezeu.

De aceea citim Biblia zilnic.

Astăzi 30 Ianuarie citim Exodul 36:8-38:31

Astăzi când „imaginea suprimă cuvântul” cred că ni se pare „incomod” să citim o narațiune despre cum a fost construit un lucru în secolul 14 î.Hr.

Totuși e un exercițiu interesant să petrecem 13-15 minute din timpul nostru să citim cele aproape trei capitole din Exodul care descriu cum a fost construit Cortul Întâlnirii cu obiectele de cult din el și Curtea Cortului.

Orice lucrare a lui Dumnezeu ar trebui făcută prin puterea Duhului Sfânt care ne va îndruma în toate aspectele. În slujirea lui Dumnezeu nu este loc pentru mândria de a face ceva prin forța proprie.

Să ne amintim că aceasta a fost valabil și pentru o construcție fizică care trebuia executată după proiectul lui Dumnezeu.

„DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: „Să știi că l‑am ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. L‑am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, cu înțelepciune, cu pricepere și cu știință pentru tot felul de lucrări, ca să conceapă lucrări meșteșugite, să lucreze în aur, în argint și în aramă, să cioplească în pietre pentru a le țintui, să cioplească în lemn și să lucreze cu toată îndemânarea. Și iată că i l‑am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan. Am pus înțelepciune în inima tuturor celor iscusiți, ca să facă tot ce ți‑am poruncit:

Exodul 31:1-6 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.31.1-6.EDCR

Cuvântul cheie în textul de astăzi este „au făcut”.

Câteva lucruri care mi s-au demne de a fi remarcate?

1. Ce (lățime) lungime avea poarta de la curtea Cortului? (Exodul 38:18)

2. Cine a fost managerul directorul general pentru construirea cortului? (Exodul 38:21)

3.Cine a fost meșterul șef și ajutorul lui ? (Exodul 38:22-23)

4. Ce metale au folosite la construcția cortului? (Exodul 38:24-31)

(In Biblia mea am încercuit cuvântul respectiv)

5. La ce obiect din Cortul Întâlnirii a făcut ceva în formă de floare de migdal? (Exodul 37:19)

6. Cum erau poziționați heruvimii pe capacul ispășirii? (Exodul 37:9)

7. Din ce obiecte a fost făcut ligheanul de aramă și cine au donat acestea? (Exodul 38:8)

Cuvântul cheie în textul de astăzi este „au făcut”.

Pasajul de astăzi este de fapt un raport dare de seamă sau cum se spune în Biblie a fost „socoteala locașului Cortului întâlnirii”. Dumnezeu a vrut să ne dea un exemplu de „transparență” în gestionarea bunurilor publice de către cei puși să administreze acestea.

Raportul spune că „a fost făcut” fiecare obiect conform planului și avem și numărul exact al celor care au contribuit cu o jumătate de siclu de argint care a fost cerut de Dumnezeu în mod egal de la toți cei 603550 de oameni cu vârsta de peste douăzeci de ani.

Astăzi 31 Ianuarie citim Exodul 39:1-40:38

Cuvântul cheie „au făcut” în cele două capitole.

Inspecția finală!

Fiii lui Israel au făcut toate aceste lucrări așa cum îi poruncise lui Moise DOMNUL . Moise s‑a uitat la toate lucrările, și iată că le făcuseră așa cum poruncise DOMNUL : întocmai le‑au făcut. Și Moise i‑a binecuvântat .

Exodul 39:42-43 EDCR

https://bible.com/bible/2311/exo.39.42-43.EDCR

Astazi 1 Ianuarie citim Geneza 1:1-2:4

Astazi 2 Ianuarie citim Genesa 2:5-5:1a

De multe ori deși suntem avertizați asupra răului din viața noastră ajungem pînă la urmă să cedăm în fața ispitei. (chiar dacă nu având urmari așa de cumplite ca in cazul lui Cain)

„Și Domnul a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai mâniat și pentru ce ţi s-a posomorât faţa? Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit, dar, dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpânești.” Însă Cain a zis fratelui său Abel: „Haidem să ieșim la câmp.” Dar, pe când erau la câmp, Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel și l-a omorât .

Geneza 4:6-8 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.4.6-8.VDC

Astăzi, 3 Ianuarie citim Genesa 5:1b-6:9a.

Am citit pasajul în 5 minute, dar am avut nevoie de mai mult timp să recitesc anumite porțiuni ca să „văd” mai bine ce este acolo.

E un pasaj cu multe lucruri captivante.

Unul din ele este că Dumnezeu a decis că viața omului să fie mai scurtă pe pământ (120 de ani). Oamenii trăiau în vremea aceea 800-900 de ani.

„Atunci Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururi în om, căci și omul nu este decât carne păcătoasă: de aceea zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.” Genesa 6:3

PS. Sursa foto „Biblia de studiu pentru o viață deplină” (The Full Life Study Bible)

Azi 4 Ianuarie citim Genesa 9:1b-10:1

Noe înainte de potop care „a făcut tot ce-i poruncise Dumnzeu.” cu privire la corabie și pregătirea pentru potop și Noe după potop „care a băut vin și s-a îmbătat și s-a dezgolit în mijlocul cortului său.”

Nu există nici o garanție că dacă astăzi ai făcut „totul” după cum vrea Dumnezeu mâine nu vei cădea în neascultare. De fapt asta se întâmplă zilnic chiar și în neascultările noastre mai puțin dramatice.

Dacă ne mărturisim păcatele avem siguranța iertării. Azi „du-te și să nu mai păcătuiești”.

„Iată care sunt urmașii lui Noe. Noe era un om neprihănit și fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.”

Geneza 6:9 VDC

Astăzi 5 Ianuarie citim Genesa 10:2-11:10a

Omenirea s-a înmulțit din cei trei fii ai lui Noe și s-au răspîndit pe pământ, asta este explicația pentru noi creștinii.

Turnul Babel este momentul în care Dumnezeu în mila Lui intervine pentru a-i ajuta pe oameni să îl caute pe El. La Babel oamenii au vrut să-și „facă un nume”, să fie stăpânii destinului lor individual și colectiv. Au vrut să îl excludă pe Dumnezeu din ecuația vieții lor.

Când Dumnezeu a ales oameni care să fie folosiți în planul lui de mântuire le-a pus El nume. Avem exemple Avraam, Isac și în Noul Testament Ioan botezătorul și altele.

De atunci oamenii vor să-și facă un „nume” care să îi remarce cât trăiesc și după ce mor.

Dumnezeu celor ce cred în Hristos le-a dat numele de „copii ai lui Dumnezeu”.

Apoi când Hristos va veni a doua oară pe pământ și ne va lua la El ne va da un „nume nou”.

Și noi creștinii cădem în ispita aceasta de a ne face un „nume” printr-o încercare de a trăi independent față de Dumnezeu și prin puterile noastre și să obținem uneori chiar și atunci când slujim lui Dumnezeu un (re)nume.

Unii folosesc argumente chiar dinBiblie ca să facă asta.

Apoi când vedem că am eșuat, revenim la Dumnezeu doar ca să ne ajute în proiectul nostru de a ne face un nume. Astfel vrem ca Dumnezeu să devină un „partener” în proiectul nostru.

Dumnezeu i-a dat lui Hristos un nume mai presus de orice nume.

Astăzi 6 Ianuarie citim Genesa 11:10b-14:24

Începem să citim partea a doua a cărții Genesa .

Aici începe istoria poporului lui Israel dar și istoria planului de mântuire din păcat a omenirii prin Hristos. „Vei fi un neam mare și toate familiile pământului vor fi binecuvântate in tine” este promisiunea lui Dumnezeu pentru Avram.

Primele 11 capitole din Genesa avem o imagine a inceputulului istoriei omenirii.

Avraam este Tatăl evreilor și cum susțin musulmanii este și tatăl lor dar Avraam este tatăl tuturor credincioșilor adevărați, creștinii din orice națiune sau etnie care cred în Hristos ca să fie împăcați cu Dumnezeu.

Nu există altă cale decât asta nici chiar pentru evrei sau musulmani.

„Domnul zisese lui Avram: „Ieși din ţara ta, din rudenia ta și din casa tatălui tău și vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare și te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare și vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta și voi blestema pe cei ce te vor blestema și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.”

Genesa 12:1-3

PS. Aceste trei versete sunt cheia pentru înțelegerea o tot ceea ce vom citi în continuare în intreaga Biblie.

Aici este „”rețeta” pe care Dumnezeu a prezentat-o lui Avraam pentru „vindecarea” omenirii de boala pacatului care duce la o relație „sănătoasă” cu Dumnezeu.

Însuși Isus a spus aceste lucruri: „Iesi din”…si vino în” adică: dacă vrea cineva să aibă „binecuvîntare” să se lepede de tot ce are și să vină să mă urmeze pe Mine(Isus) în fiecare zi.

Te voi binecuvânta cu tot felul de binecuvântari în locurile cereștși vei fi o binecuvântare pentru alții când vei predica Evanghelia.

PS. Îndrăznesc să afirm că Genesa 12:1-3 este „Ioan 3:16” pentru Vechiul Testament sau varianta echivalentă a lui Ioan 3:16.

Geneza 12:1-3 VDC

Azi 7 Ianuarie citim Genesa 15:1-17:27

A doua parte despre istoria lui Avraam.

După fiecare „întâlnire” cu Dumnezeu care îi face cunoscut planul Lui cu privire la viitor Avraam pune întrebări, vrea detalii, vrea certitudini. Avraam nu este superficial în relația lui cu Dumnezeu.

„După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie și a zis: „Avrame, nu te teme ; Eu sunt scutul tău și răsplata ta cea foarte mare.”

Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii, și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.”

Geneza 15:1-2 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.15.1-2.VDC

După ce Dumnezeu îi arată stelele pe cer și așa de mare va fi „sămânța ta”

„Avram a crezut pe Dumnezeu și Domnul i-a socotit lucrul acesta neprihanire”

Nu o viață perfectă va fi modul în care să ajungem înaintea lui Dumnezeu să fim acceptați ci faptul că noi nu îl părăsim pe Dumnezeu și ne incredem în El.

Același lucru se repetă în Genesa 15 7-8

Domnul i-a mai zis: „Eu sunt Domnul, care te-am scos din Ur , din Haldeea, ca să-ţi dau în stăpânire ţara aceasta.” Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște că o voi stăpâni?”

Geneza 15:7-8 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.15.7-8.VDC

Acum Dumnezeu face un gest și mai „serios” ca să îl asigure pe Avraam de împlinirea promisiunii.

Face un legămînt, un contract care va fi semnat de Dumnezeu prin „niște flăcări care au trecut prin mijlocul dobitoacelor despicate”

Rugăciune:

Ajuta mă Doamne să am credință ca Avram , o credință care înțelege Cuvântul Tău și îl împlinește în faptă și cuvânt. Nu mă lasă să fiu superficial in credința mea și iartă-mă pentru momentele când am slăbit în credință.

Și imediat după aceste experiențe Avraam a slăbit în credință și sub influența soției sale Sarai are un copil conform probabil obiceiurilor din vremea aceea.

Îl are pe Ismael care înseamnă „Dumnezeu aude” pentru că Dumnezeu este plin de milă când oamenii strigă către El.

Agar o egipteancă care fuge de „oamenii lui Dumnezeu” declară „Tu esti Dumnezeul care mă vede”! după ce se arată Îngerul Domnului care vorbește cu ea.

Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise: „Tu ești Dumnezeu care mă vede !” Căci a zis ea: „Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut!” De aceea, fântâna aceea s-a numit „Fântâna Celui Viu care mă vede ”; ea este între Cades și Bared.

Geneza 16:13-14 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.16.13-14.VDC

Azi 8 Ianuarie citim Genesa 18:1-20:18

În capitolul 17 Dumnezeu a schimbat numele lui Avram în Avraam, pentru că Dumnezeu a zis că el va fi „tatăl multor neamuri”.

Dar fiindcă Dumnezeu voia să își împlinească planul printr-o minune, și printr-o „familie tradițională” îi schimbă numele și lui Sarai în Sara pentru că ea va fi a spus Dumnezeu „mama unor neamuri întregi; chiar împărați vor ieși din ea”.

După toate astea Avraam spune :”Să trăiască Ismael înaintea Ta” El încă credea că Ismael va fi moștenitorul.

În istorisirea de astazi citim că încă odată Dumnezeu se ocupă de Avraam și Sara să-i „convingă” că ei doi vor aduce pe lume copilul care va fi cel prin care se va împlini făgăduința.

Domnul a zis lui Avraam: „Pentru ce a râs Sara, zicând: ‘Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână?’ Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, și Sara va avea un fiu.”

Geneza 18:13-14 VDC

Mă gândesc la faptul că Dumnezeu trebuie să aibă multa răbdare cu noi oamenii ca să ajungem să credem și să își împlinească planul lui de mântuire cu noi și prin noi și al altor oameni.

Astazi 9 Ianuarie am citit Geneza 21:1-23:20

Prima parte a istoriei lui Isaac.

În sfârșit Avraam și Sara văd ca fiind posibilă împlinirea promisiunile făcute mai înainte că „Voi face din tine un neam mare…”(Geneza 12:2) Dar totul trebuia să se întâmple la vremea hotărâtă de Dumnezeu.

„Sara a rămas însărcinată și a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.”

Geneza 21:2 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.21.2.VDC

Noi trăim prin credință în Hristos și nu prin fapte. Este o binecuvântare asta dar în același timp se pare că a trăi prin credință viață devine mai „complicată”.

Trebuie totdeauna să aștepți ca lucrurile să se întâmple la „vremea hotărâtă”. Nu degeaba a spus Isus că „cine va răbda pînă la sfârșit va fi mântuit”.

Si apoi credința este supusă testării tot timpul în viața noastră poate nu așa extrem ca in cazul lui Avraam dar pe măsură ce trecem un test de un nivel mai jos urmează altul și altul tot mai puternic pe masura credinței în care am crescut în experiența noastră în relație cu Dumnezeu.

Uneori poate fi un test „simplu” al credinței când suntem puși în situația de a alege să spunem adevărul și să suportăm consecințele acțiunilor noastre sau să spunem o minciună care să ne scoată din încurcătură.

Oricum testul credinței lui Avram a fost pe măsură chemării lui, adică de a fi „tatăl tuturor credincioșilor”

„Așa că cei ce se bizuiesc pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios.”

Galateni 3:9 VDC

„După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam și i-a zis: „Avraame!” „Iată-mă”, a răspuns el.”(v1)

………………..

„Atunci, Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri și a zis: „Avraame! Avraame!” „Iată-mă!” a răspuns el. Îngerul a zis: „Să nu pui mâna pe băiat și să nu-i faci nimic; căci știu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.” Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!’”

Geneza 22:1, 11-12, 18 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.22.1-18.VDC

Și în urma testului Avraam a devenit și proprietar pe o bucată mică de pământ din Canaan dar numai după moartea lui Sara și numai după sute ani sămânță lui Avraam ajunge să cucerească țara Canaan

„Ogorul lui Efron din Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, ogorul și peștera din el și toţi copacii care se aflau în ogor și în toate hotarele lui de jur împrejur au fost întărite astfel ca moșie a lui Avraam, în faţa fiilor lui Het și a tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii.”

Geneza 23:17-18 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.23.17-18.VDC

„A fi mântuit prin credință și a trăi prin credință”

Putem înțelege profunzimea acestui concept atunci privim cu atenție la umblarea lui Avraam cu Dumnezeu.

Dimensiunea credinței nu se măsoară după cât de mult am reușit noi să-l „convingem” pe Dumnezeu să facă ce vrem noi ci după cât de mult „a reușit” Dumnezeu să ne „convingă” să facem ce vrea El.

Doamne mărește-ne credința!

Astăzi 10 Ianuarie citim Geneza 24:1-25:19a

Geneza 24, o căsătorie „aranjată” supranatural. Orice căsătorie în lumea asta este „aranjată supranatural” după ce a omul și nevasta lui s-au luat. De aceea a spus Isus „Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă” (Matei 19:6b)

Și apoi „Pentru că Domnul a fost martor între tine și nevasta din tinereţea ta , căreia acum nu-i ești credincios, măcar că este tovarășa și nevasta cu care ai încheiat legământ!”

Maleahi 2:14 VDC

https://bible.com/bible/191/mal.2.14.VDC

Isaac a fost cel mai „cuminte” dintre patriarhi.

Dumnezeu i-a adus nevasta acasă și el a acceptat-o imediat. Isaac în contrast cu ceilalți patriarhi avut o singură nevastă.

„Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, și el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale.”

Geneza 24:67 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.24.67.VDC

Spre deosebire de el, tatăl său Avraam a practicat poligamia.

Avraam a mai avut „pofte” și la bătrânețe deși cu ceva timp în urmă înainte ca să moară Sara se plângea că îi prea bătrân să mai aibă copii.

A mai avut șase copii cu Chetura.

Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. Ea i-a născut pe Zimran, pe Iocșan, pe Medan, pe Madian, pe Ișbac și Șuah.

Geneza 25:1-2 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.25.1-2.VDC

Și pentru că atunci încă nu se descoperise „socialismul” copiii Cheturei au fost „discriminați” la împărțirea averii, și astfel au avut un destin diferit de fratele lor vitreg Isaac.

„Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. Dar a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale și, pe când era încă în viaţă, i-a îndepărtat de lângă fiul său Isaac înspre răsărit, în Ţara Răsăritului.

Geneza 25:5-6 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.25.5-6.VDC

Unii comentatori explică acceptarea poligamiei de către oamenii credinței prin faptul că nu au avut o înțelegere clară a modului cum a fost proiectată căsătoria la Creație.

Isus este ultima autoritate în orice probleme de credință. El a spus clar că „la început n-a fost așa”, adică în Geneza. Oricine nu urmează tiparul de „la început” trăiește în neascultare și are o problemă le care trebuie să o rezolve cu ajutorul lui Dumnezeu.

Avem și astăzi un fel de „poligamie” divorțul și recăsătoria și uneori de mai multe ori în timp ce partenerii din trecut trăiesc încă. Ne gândim și la copiii lor.

Fiecare este chemat să lucreze cum are conștiința înaintea lui Dumnezeu. Să ne rugăm ca Domnul să întărească instituția familiei pentru generațiile care urmează. Ei nu trebuie să repete greșelile părinților lor.

Azi 11 Ianuarie citim Geneza 25:19b-28:22.

Viața îi complicată.

Rebeca rămâne însărcinată după ce Isaac se roagă pentru că era stearpă dar încă din timpul când a fost însărcinată a suferit ca mamă văzând că din pântecele ei cei doi se dușmănesc. Noi trebuie să acceptăm copiii așa cum Dumnezeu ni i-a lăsat.

„Copiii se băteau în pântecele ei, și ea a zis: „Dacă-i așa, pentru ce mai sunt însărcinată?” S-a dus să întrebe pe Domnul. Și Domnul i-a zis: „Două neamuri sunt în pântecele tău, Și două noroade se vor despărţi la ieșirea din pântecele tău. Unul din noroadele acestea va fi mai tare decât celălalt. Și cel mai mare va sluji celui mai mic.”

Geneza 25:22-23 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.25.22-23.VDC

E greu pentru o mamă să vadă copiii ei în conflict . Acest lucru a marcat toată viața de familie a lui Isaac. Diviziunea dintre copii a produs și atașamentul inegal față de copii. Dar Esau și Iacov au ales drumuri diferite în viață. Esau nu a apreciat valoarea binecuvântării lui Dumnezeu.

Am fost mișcat emoțional de disperarea lui Esau când a înțeles că nu mai are nici o șansă să primească o altă binecuvântare.

„Când a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari ţipete , pline de amărăciune, și a zis tatălui său: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!”

” Esau a zis tatălui său: „N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” Și Esau a ridicat glasul și a plâns .

Geneza 27:34, 38 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.27.34-38.VDC

Mă gândesc cum noi uneori în sinea noastră sau prin comportamentul nostru arătăm dispreț față de valoare veșnică a binecuvântărilor pe care le avem în Hristos.

Credem că putem să trăim independent de Hristos și în același timp cândva să apelăm totuși la El pentru a primi binecuvântarea. Încerc să îmi imaginez dramatismul acelor momente când Isus le va spune unora duceți-vă că nu v-am cunoscut niciodată.

Doamne miluiește-ne azi!

Astăzi 12 Ianuarie citim Geneza 29:1-31:55

Iacov la socrul său Laban unde a stat 20 de ani și lucrat 7 ani pentru prima soție Lea și 7 ani pentru a doua soție Rahela și 6 ani pentru plată în natură.

Iacov un exemplu cum Dumnezeu l-a binecuvântat în ciuda nedreptăților făcute de Laban dar în schimbul onestității cu care Iacov a lucrat înaintea lui Dumnezeu și a lui Laban.

Iacov nu a recurs la înșelăciune sau furt în munca și relațiile de afaceri cu Laban.

Într-adevăr Iacov poate să se laude că a fost binecuvântat de Dumnezeu prin muncă onestă și afaceri curate.

Iacov a zis lui Laban

„Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile și caprele nu ţi s-au stârpit și n-am mâncat berbeci din turma ta. Nu ţi-am adus acasă vite sfâșiate de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele; îmi cereai înapoi ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig și-mi fugea somnul de pe ochi. Iată, douăzeci de ani am stat în casa ta, ţi-am slujit paisprezece ani pentru cele două fete ale tale și șase ani pentru turma ta și de zece ori mi-ai schimbat simbria. Dacă n-aș fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea și osteneala mâinilor mele și ieri noapte a rostit judecata.”

Geneza 31:38-42 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.31.38-42.VDC

Dumnezeu ne răsplătește osteneala muncii noastre și cinstea în afacerile noastre chiar dacă vom suferi pentru moment pierderi sau nedreptăți sau vom fi defavorizați față de cei care prosperă pe căi necinstite.

Onestitatea noastră trebuie să se manifeste în toate aspectele, față de cel pentru care lucrăm sau care lucrează pentru noi, față de clienți și față de guvern.

Astăzi 13 Ianuarie citim Geneza 32:1-37:2a

Poate fi util în timp ce citim să avem cu noi această hartă.

Iacov a fost plin de frică la gândul că se va întâlni cu fratele său Esau care credea el că se va răzbuna. După ce a făcut tot ce a știut el mai bine că ar putea câștiga bunăvoința fratelui său Esau, Iacov înalță o rugăciune către Dumnezeu.

„Iacov a zis: „Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu, Doamne, care mi-ai zis: ‘Întoarce-te în ţara ta și în locul tău de naștere și voi îngriji ca să-ţi meargă bine!’ Eu sunt prea mic pentru toate îndurările și pentru toată credincioșia pe care ai arătat-o faţă de robul Tău, căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, și iată că acum fac două tabere. Izbăvește-mă , Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină și să mă lovească, pe mine, pe mame și pe copii. Și Tu ai zis: ‘Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine și-ţi voi face sămânţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.’”

Geneza 32:9-12 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.32.9-12.VDC

Îndrăzneală pe care o avem să mergem la Dumnezeu și să-i cerem ceva ar fi atunci când noi suntem într-o călătorie spirituală pe care Dumnezeu ne-a chemat să mergem și ne-a dat și promisiunile Lui că este cu noi.

Orice rugăciune trebuie să se bazeze pe o înțelegere bună a promisiunilor Lui față de noi și voia lui Dumnezeu.

Astazi 14 Ianuarie citim Geneza 37:2b-39:23

Invidia între frați (de corp sau de credință).

Multe comportamente care distrug relațiile umane sau viața unui om au în spate invidia.

Iosif a fost vândut de frații săi din cauza invidiei.

Ceea ce avea în plus Iosif nu se datora nici unui merit personal decât că Dumnezeu a ales să-i descopere niște lucruri despre viitor.

Fraţii săi au început să-l invidieze, dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.

Geneza 37:11 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.37.11.VDC

În cazul lui Iosif frații lui au împlinit chiar planul lui Dumnezeu prin care ei și alți oameni au fost ajutați în timp de foamete. Asta le spune chiar Iosif mai târziu cînd le acordă iertarea.

Dar uneori în bisericile noastre sau în creștinătate în general invidia poate fi la fel de nefastă. Îi invidiem pe oameni cărora Dumnezeu le-a dat daruri diferite de ale noastre și din sentimente de invidie putem recurge la tot felul de lucruri dăunătoare cauzei lui Hristos.

„Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia .

Romani 12:3 VDC

https://bible.com/bible/191/rom.12.3.VDC

Cum poti să invidiezi pe un frate când știm că niciunul dintre noi nu avem merite pentru darul care il avem fiecare ci prin har primim fiecare ce vrea Dumnezeu.

Iosif în Egipt

Domnul a fost cu Iosif, așa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpânului său, egipteanul. Stăpânul lui a văzut că Domnul era cu el și că Domnul făcea să-i meargă bine ori de ce se apuca.

Geneza 39:2-3 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.39.2-3.VDC

„…toate ii mergeau bine”. Poate la prima citire ne-ar putea trece prin gând că toate îi mergeau bine lui Iosif iinsemna că Iosif era toată ziua liber mergea la plajă, citea cărți, mergea în vacanță în locuri exotice.

Ăsta se întâmpla cu stăpânul lui.

„Egipteanul a lăsat pe mâinile lui Iosif tot ce avea și n-avea altă grijă decât să mănânce și să bea.”

Geneza 39:6 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.39.6.VDC

Iosif era rob al lui Potifar dar mai mult decât asta el era robul lui Dumnezeu.

„Domnul a fost cu Iosif așa că toate îi mergeau bine. ” toate mergeau bine sub privirile și protecția lui Dumnezeu indiferent unde se afla. Dumnezeu a fost cu Iosif și când a suferit pentru refuzul de a păcatui cu nevasta stăpânului său și când a fost în închisoare pe nedrept.

„Domnul a fost cu Iosif și Și-a întins bunătatea peste el. L-a făcut să capete trecere înaintea mai-marelui temniţei. Și mai-marele temniţei a pus sub privegherea lui pe toţi întemniţaţii care erau în temniţă. Și nimic nu se făcea acolo decât prin el.

Geneza 39:21-22 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.39.21-22.VDC

Lui Iosif „toate îi mergeau bine” chiar dacă era sclav pentru că era devotat lui Dumnezeu și a refuzat să se compromită chiar cu riscul suferinței.

Avem și noi nevoie de această „forță de caracter” care pentru creștini vine numai din rămânerea noastră în Hristos. Isus a zis: ” despărțiți de Mine nu puteți face nimic”

Astăzi 15 Ianuarie citim Geneza 40:1-41:57

Iosif „visătorul” și Iosif „interpretul”

Visurile pe care Dumnezeu i le-a dat când era acasă în familia lui s-au împlinit acum când Iosif avea treizeci de ani și a ajuns al doilea om în ierarhia puterii în Egipt.

În istoria vieții lui Iosif „personajul principal” este Dumnezeu.

Iosif nu a ajuns unde era acum pentru că a avut „un vis” pe care l-a urmat cu perseverență în ciuda obstacolelor din calea lui.

Mai întâi visurile de acasă i-au adus numai necazuri culminând cu robia în Egipt. Pînă la urmă chiar dacă era al doilea om în Egipt tot rob era. Dacă nu s-ar sprijinit pe ajutorul lui Dumnezeu putea oricând să eșueze în „funcția lui guvernamentală” fie datorită incompetenței fie datorită corupției căreia putea să îi cadă pradă.

Iosif a fost un om care a lucrat din greu toată viața dar i-a fost „ușor” pentru că se incredea în Dumnezeu. Nu avem nici o rugăciune de a lui Iosif menționată în Biblie dar îmi închipui că o înălțat multe rugăciuni la Dumnezeu în viața lui.

Atunci Faraon îl cheamă la el din închisoare ca să îi interpreteze visurile, Iosif spune că nu el are puteri magice sau mai multă înțelepciune decât ceilalți înțelepți ai Egiptului.

Numele lui Dumnezeu este invocat de cinci ori în conversația lui Iosif cu Faraon.

Faraon a zis lui Iosif: „Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tălmăci și am aflat că tu tălmăcești un vis îndată după ce l-ai auzit.” Iosif a răspuns lui Faraon: „Nu eu ! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!”

Iosif a zis lui Faraon: „Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă.

Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are să facă.

Cât privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu și că Dumnezeu Se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.

Geneza 41:15-16, 25, 28, 32 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.41.15-32.VDC

Ca să ajungă să interpreteze acceptabil pentru Faraon visele, Iosif a trebuit să fie „credincios” în lucrurile „mici”. El chiar fiind în temniță a trăit la fel de altruist ca și atunci când era rob in libertate. A trebuit să interpreteze visurile a doi pușcăriași căzuți în dizgrația sistemului înainte de a ajunge în fața lui Faraon.

Numele pe care le dă celor doi copii ai săi ne dezvăluie drama vieții lui Iosif.

Iosif a pus întâiului născut numele Manase (Uitare); „căci”, a zis el, „Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele și toată casa tatălui meu”.

Și celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); „căci”, a zis el, „Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara întristării mele”.

Geneza 41:51-52 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.41.51-52.VDC

Iosif nu și-a „urmat visul” cum ni se sugerează astăzi că pentru a ajunge undeva în viață trebuie să îți urmezi cu perseverență „visul” și vei reuși. Prea ușor suntem manipulați cu exemple de oameni care au ajuns să facă ceva

„remarcabil” omenește vorbind și că și noi sigur vom reuși dacă urmăm o anumită „rețetă” să ne îndeplinim visele.

Uneori costurile și compromisurile sunt prea mari față de bucuria visului împlinit.

În viața de creștin trebuie să vedem care este „visul” le care Dumnezeu ni-l dă. Astfel „drumul” ăsta revelat în viața noastră merită orice sacrificiu pentru că știm că vom avea în final bucuria de a ni se spune „bine rob bun și credincios”

Astăzi 16 Ianuarie citim Geneza 42:1-45:28

Întâlnirea lui Iosif cu frații după ce a fost vândut de ei.

Am rămas cu întrebarea următoare:

Cum aș putea recunoaște în mod specific providența lui Dumnezeu în viața mea?

Mi-au venit în minte mai multe lucruri spuse în Biblie și în Noul Testament. Însuși Isus a spus că nici un păr din cap nu ne cade fără ca Dumnezeu să știe.

Nu putem totdeauna să spunem în mod specific ca Iosif că uite tu sau voi mi-ați făcut rău dar asta s-a întâmplat pentru că Dumnezeu a avut plan bun.

Cred că totdeauna vom putea să vedem că Dumnezeu vrea să scoată ceva bun din modul negativ cum am fost tratați uneori.

Asta poate chiar prin faptul că în aceste circumstanțe vom dezvolta tot mai mult un caracter asemănător cu cel al lui Hristos.

Am constatat că folosind imaginația luminată de Duhul Sfânt putem scoate ceva bun din orice circumstanță ne-am afla.

Iosif a putut spune astfel după ce Dumnezeu i-a dat visuri când era copil acasă în familia lui.

„Iosif a zis fraţilor săi: „Apropiaţi-vă de mine.” Și ei s-au apropiat. El a zis: „Eu sunt fratele vostru Iosif, pe care l-aţi vândut ca să fie dus în Egipt. Acum, nu vă întristaţi și nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. Iată, sunt doi ani de când bântuie foametea în ţară și încă cinci ani nu va fi nici arătură, nici seceriș. Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânţa vie în ţară și ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire. Așa că nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tată al lui Faraon, stăpân peste toată casa lui și cârmuitorul întregii ţări a Egiptului.

Geneza 45:4-8 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.45.4-8.VDC

Totul se întâmplase conform planului lui Dumnezeu.

Asta nu înseamnă că noi nu vom suferi și emoțional pe lângă alte lucruri rele chiar atunci când suntem în voia Lui. De aceea Dumnezeu are răsplătiri pentru credincioșii Lui.

Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce-l înconjurau. Și a strigat: „Scoateţi afară pe toată lumea.” Și n-a mai rămas nimeni cu Iosif când s-a făcut cunoscut fraţilor săi. A izbucnit într-un plâns așa de tare, că l-au auzit egiptenii și casa lui Faraon.

Geneza 45:1-2

Astazi 17 Ianuarie citim Geneza46:1-50:26 (am terminat de citit cartea Geneza)

Răspunsul lui Iosif la cererea de iertare a fraților lui este ceva neobișnuit pentru ceea ce am văzut pînă acum în Geneza. „Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? i-a întrebat Iosif .

„Fraţii lui au venit și s-au aruncat ei înșiși cu faţa la pământ înaintea lui și i-au zis: „Suntem robii tăi.” Iosif le-a zis: „Fiţi fără teamă, căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi , negreșit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, și anume să scape viaţa unui popor în mare număr. Fiţi dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni pe voi și pe copiii voștri.” Și i-a mângâiat și le-a îmbărbătat inimile.”

Geneza 50:18-21 VDC

https://bible.com/bible/191/gen.50.18-21.VDC

Acest lucru pare inspirat mai degrabă din Noul Legământ când întotdeauna ni se cere să iertăm așa cum ne-a iertat și pe noi Dumnezeu în Hristos.

Și nu numai că să iertăm suntem chemați ci chiar să facem bine celor care ne-au făcut rău.

„Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri, ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul. Dimpotrivă , „dacă îi este foame vrăjmașului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci, dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinși pe capul lui.”

Romani 12:17-20 VDC

https://bible.com/bible/191/rom.12.17-20.VDC

Am putea să spunem că lui Iosif i-a fost mai ușor să ierte tentativa de omor eșuată a fraților săi, deși un rău mare, totuși a fost providența lui Dumnezeu care „a schimbat răul în bine” ca să împlinească planul Său.

În același timp Iosif a fost în final într-o situație fericită când avea totul omenește vorbind putere, faimă, bogăție și control asupra destinului multor oameni.

Oare fiind în poziția asta noi înșine am fi rezistat ispitei de a ne răzbuna chiar dacă numai limitat printr-o formă prin care frații lui să simtă cel puțin o parte din umilința pe care el a experimentat-o din cauza lor?

Ce facem când cineva ne greșește voit sau involuntar și suferim în urma consecințelor acelui rău toată viața?

Iată un motiv de rugăciune fierbinte ca să primim prin Duhul Sfânt puterea de a ierta.

Faceti-va timp pentru a vorbi cu Isus Hristos…..!!!!!!! Indemnul lui Gyuri … !! „Odata cu venirea lui Isus in lume oamenii au primit doua nestemate: iubirea si iertarea…” afli mai mult despre ce spune in continuare Gyuri daca urmaresti inregistrarea video urmatoare!!!
Apasati pe Ioan Gyuri Pascu

Despre cum sa ai timp de partasie zilnica cu Isus apasa AICI

In ziarul The New York Times : Trei tineri din Indiana au dezvoltat un program pentru i Phone prin care oamenii sunt ghidati in procesul de spovedanie conform ritualului catolic.

Tinerii au fost inspirati de papa Benedict XVI care ii indemna pe preoti „sa predice teologia prin intermediul noii tehniologii”.
Programul este facut pe baza celor 10 porunci si intrebarile sunt in functie de varsta confesorului.
Lista cu pacate poate fi stearsa dar totusi trebuie sa mergi la un preot care poate va fi surprins sa vada citindu-ti lista cu pacate de pe ecranul telefonului.

Ce ne facem cu pacatele despre care nu ne aducem aminte?
Intr-un comentariu cineva sustinea ca la Scoala de Eliberare si Vindecare a Strajerilor a fost ajutat sa-si aduca aminte de multe pacate si a fost descusut foarte serios mai ceva decat o fac pastorii !

Eu am o mare dilema cu marturisirea pacatelor unei persoane . Iertarea mea depinde de credinta mea ferma ca Isus Hristos a platit pentru toate pacatele mele, si cele care le stiu si cele care le-am ignorat, sau le-am uitat.
Iertarea mea nu depinde de acuratetea listei de pacate. Eliberarea de pacate trebuie sa fie o practica permanenta, zilnica prin expunerae noastra la citirea Bibliei si rugaciunea personala si prin partasia cu alti crestini la biserica si in alte ocazii.
Pe masura ce practic aceste discipline spirituale voi devenii tot mai constient de greselile si pacatele mele si voi lupta sa devin biruitor .
„Terapia” de trei zile la scoala de vindecare sau marturisirea ghidata de un poreot pot fi luate in considerare dar preotul si liderii crestini trebuie sa ii ajute pe credinciosi sa-si dezvolte o viata spirituala prin ca sa reusesaca sa identifice pacatul, sa-l marturiseasca imediat si sa ajunga la biruinta.
Marturisirea numai periodic si numai unei anumite persoane poate fi adictiva, superficiala mecanica, ritualistica.


This preacher was recommended to me by one of my workmate. Thank You !

Cartea proorocului Ieremia consemneaza o confruntare istorica dintre acesta si Hanania . Un capitol exceptional (capitolul 28) cu o lectie aplicabila oricarei dispute care s-ar putea incinge intre proorocii adevarati si cei falsi,dintre invatatorii falsi si cei adevarati,intre frati mincinosi si frati reali. Este o disputa cu un final dramatic in care falsul a fost dezvaluit prin eliminarea fizica a purtatorului sau de cuvant „…si proorocul Hanania a murit chiar in anul acela …”(vers 17).
Oare exista o convetuire pasnica intre crestinul fals si cel adevarat asa cum pare sa arate imaginea crestinismului contemporan?. Daca exista o disputa unde se poate vedea aceasta , cum arata ea astazi? Orice disputa asupra adevarurilor biblice este de o asa anvergura incat sa delimiteze sau sa califice adevarul sau adevaratul invatator sau prooroc si cel fals ? Numai disputa dintre invataturile emanate de conducatorii religiilor aflate in lumea de astazi pot fi calificate drept singurele dispute dintre adevar si minciuna.? Diferentele dintre cretinism si hinduism sau ateism sau agnosticism sau budism sau islam sau oricare religie sau credinta existenta astazi in lume poate fi perceputa de majoritatea crestinilor ca o lupta intre cei care detin adevarul unic si si ceilalti care sunt „mai multe adevaruri nici un adevar”.
Acesta este falsul grosolan usor de recunoscut de un crestin fara prea mult efort. dar oare depunem noi efortul care ni-l cere statutul de ucenici ai lui Hristos in a dibui falsul, pe cei care „ se prefac in apostoli ai lui Hristos”(2Cor 11:13-15) sau sa „cercetam duhurile” (1Ioan4:1-4)sau sa ne”pazim de proorocii mincinosi” pentru ca”ei vin la” noi deghizati „in haine de oi,dar pe dinlauntru sunt niste lupi rapitori”(Matei 7:15-19).
In atmosfera aceasta triumfalista sustinuta fals uneori de mijloacele moderne de comunicare mai poti sa ai tupeul ca si crestin de rand sa arati cu degetul spre ceea ce este fals cand acel „lup” pastoreste o „megabiserica” sau are blogul cu cel mai mare trafic sau a scris carti cu cel mai mare tiraj sau apartine unei dinastii de lideri religiosi faimosi, sau a dovedit un succes extraordinar cand in cativa ani a ajuns de la un post de televiziune la tramnsmisia prin satelit in intreaga lume? Sau te poti gandi la cei care sustin ca ei sunt „turma mica” ca nu ai de ce sa pui la indoiala veracitatea invataturilor lor ?
Si totusi crestinul nominal, laicul,neinvatatul are o raspundere mare fata de el insusi cel putin. Trebuie sa cearna, sa judece cu creierul spiritual, sa fie instanta suprema prin cugetul luminat de Duhul Sfant care sa emita sentinta care sa condamne ceea ce este fals si sa incorporeze in viata personala numai ceea ce este adevarat .
Ma tem ca un mare pacat al crestinismului contemporan si nu numai al lui este atitudinea aceasta de om care nu se baga in disputele dintre adevar si fals pentru ca EL CRESTINUL nu vrea s a judece pe nimeni, pentru ca nu-i treaba noastra sa ne batem capul, pentru ca avem consiliu superior bisericesc si ei hotarasc ce este fals si ce este adevarat., cine este adevarat slujitor si cine nu este . Da ei au datoria sa pazeasca „turma lui Dumnezeu” (Fapte 20:28-31) dar indiferent daca EI o fac sau nu EU, CRESTINUL trebuie sa ma comport responsabil fata de mine insumi cel putin, prin a ma asigura ca nu am inghitit ceva nimicitor sau ca ma las manipulat de un lup deghizat in oaie.
„Bagati de seama sa nu va insele cineva” sunt cuvintele Mantuitorului pentru un ucenic care este activ, care transpira nu numai luand notite intr-o biserica confortabila cu toate dotarile . Sunt pentru un crestin care nu se lasa intimidat de monitoarele mari cu imaginea unui predicator care se comporta ca o vedeta ci care are o inima mai aleasa si a carui „… judecata s-a deprins prin intrebuintare sa deosebeasca binele si raul…”(Evrei5:14).
Pentru un crestin responsabil cel mai important este sa fie cu Isus in ucenicie printr-o partasie zilnica, prin citirea Bibliei si rugaciune,care in final califica si-i antreneaza mintea si spiritul; pentru a detecta falsul si minciuna . (va urma lectia istorica a disputei dintre Ieremia si Hanania).

Click on the link in order to find out http://www.birthverse.com/mybirthverse.cfm

harta moldovei pentru sursa apasa pe harta
Dragi Prieteni,

Astazi dimineata a avut loc o intlinire cu pastorii din Chisinau, si s-a discutat despre situatia tensionata din tara, in legatura cu protestele si devastarea celor doua cladiri de stat. Cu toti, unanim au hotarat sa se anunte pentru maine o zi de post si rugaciune pentru tara intreaga si sa se alipeasca toti cei care pot. Sa ne rugam ca sa ne pazeasca Domnul de raul care se face si care ar putea unii sa-l faca in continuare.
In timpul postului nostru de maine, sa ne rugam ca sa
zadarniceasca Domnul planul celor rai, si sa le dea izbanda
conducatorilior care vor cu adevarat binele tarii si linistea si libertatea Bisericii.

Deci, maine[azi], 10 aprilie 2009, va fi o zi de post pentru toti si intreaga tara.
Va rog chiar acum, cand primiti acest mesaj, sa telefonati la toti prietenii vostri, credinciosi si necredinciosi, si sa-i chemati pe toti sa se alipeasca la acest post de maine. Scrieti la toti oamenii a caror adrese le aveti, daca aveti un blog, scrieti pe blog, telefonati la toate rudele, la toata, toata lumea si spuneti-le cat de important este acest post acuma. Mergeti la preotii si pastorii altor biserici din localitati si spuneti-le ca sa cheme bisericile la acest post; comunicati la toti cei care inca nu stiu.

Explicati la oameni ca acestea este un post in care nu se mananca si nu se bea nimic, si care in tara noastra mai este numit „post negru”.
Rugam pe toti prietenii nostri din alte tari, pe cei care s-au nascut in Moldova si locuiesc acum in alte tari si pe cei care iubesc si le este scump cineva din Moldova, sa se alipeasca cu noi in acest post impreuna cu familia, prietenii si bisericile lor.

Preluare din RO-BOAM:
http://groups.yahoo.com/group/roboam_visitors/message/5766
–– End of Forwarded Message ––
Nota: Mesaj primit prin e-mail de la Stanescu Mircia

Vezi despre situatia din Moldova Articol din Ziarul The New York Times
Declaratia a 18 lideri ai unor organizatii neguvernamentale din Moldova Apel Impotriva instaurarii unui \"regim politienesc si dictatorial\" in Moldova

DACA DORITI O COPIE A ACESTUI ARTICOL, ARANJATA ESTETIC APASATI PE
SAPTAMANA PATIMILORcross2

Sa facem din „Saptamana Patimilor” din anul acesta, o saptamana de meditatie si rugaciune personala si/sau colectiva ! Sa apelam la sursa primara(Evangheliile) referitoare la aceste evenimente care sunt relatate pe zile asa cum le aveti in articolul de mai jos.

SAPTAMINA PATIMILOR
Relatarea din cele 4 Evanghelii

MATEI MARCU LUCA IOAN
Cap 21-28 11-16 19:29-24:53 12-21
*****************************************************************
Duminica Mt 21:1-11 Mc 11:1-24 Lc 19:29-44 In 12:12-19
Intrarea triumfala a lui Isus in Ierusalim
..daca vor tacea ei,pietrele vor striga
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Luni Mt 21:12-22 Mc 11:15-26 Lc 19:45-48
Curatirea Templului,uscarea smochinului
Vizita grecilor,necredinta iudeilor – – – In 12:20-50
Casa Mea va fi o casa de rugaciune.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Marti Mt 21:23-26:16 Mc 11:27-14:1 Lc 20:1-22:6
Controversa cu carturarii si fariseii
Cu ce putere? Mt 21:23-27 Mc 11:27-33 Lc 20:1-8
Nici Eu nu va voi spune
Pilde -cei doi feciori Mt 21:28-32 – –
-viei Mt 21:33-46 Mc 12:1-12 Lc 20:9-19
-nuntii fiului de imparat Mt 22:1-14 – –
Birul cezarului? Mt 22: 15-22 Mc 12:13-17 Lc 20:20-26
Dati cezarului ce-i al lui
Cum vom fi dupa inviere? Mt 22:23-33 Mc 12:18-27 LC 20:27-40
Vom fi ca ingerii
Care este porunca cea mai mare? Mt 22:34-40 Mc 12:28-34 –
Sa iubesti pe Dumnezeu
Al cui fiu este Hristos? Mt 22:41-46 Mc 12:35-37 Lc 20:41-44
Al lui David?
Condamnare farisei si carturari Mt 23:1-39 Mc 12:38-40 Lc 20:45-47
Nu faceti ce fac ei…..!
Discurs apocaliptic
Semnele sfirsitului Mt 24:1-35 Mc 13:1-13 Lc 21:5-19
Indemn la veghere Mt 24:36-51 Mc 13:14-37 Lc 21:20-38
Pilde pentru veghere Mt 25:1-30 – –
(cele 10 fecioare,talantii)
Judecata viitoare Mt 25:31-46 – –
VENITI….sau…DUCETI-VA
Vaduva saraca – Mc 12:41-44 Lc 21:1-4
A dat cel mai putin dar a dat cel mai mult(tot)
Mirul turnat pe capul lui Isus Mt 26:1-13 Mc 14:1-19 –
Mi-a uns trupul mai inainte de ingropare
Tirgul lui Iuda Mt 26:14-16 Mc 14:10-11 Lc22:1-6
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Miercuri
O zi de meditatie in Betania
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Joi Mt 26:17-27:10 Mc 14:12-72 Lc 22:7-71 In 13:1-18:22
Ultima cina cu Isus Mt 26:17-35 Mc 14:12-31 Lc 22:7-38 In 13:1-17:26
Am dorit mult sa maninc pastele acesta cu voi
In gradina Ghetsimani Mt 26:36-46 Mc 14:32-42 Lc 22:39-46 In 18:1
Rugati-va sa nu cadeti in ispita
Arestarea lui Isus Mt 26:47-56 Mc 14:43-52 Lc 22:47-53 In 18:2-11
Toti cei ce scot sabia de sabie vor pierii
Tagaduirea lui Petru Mt 26:69-75 Mc 14:66-72 Lc 22:54-62 In 18:15-27
A iesit afara si a plins cu amar
Condamnat inaintea Sinedriului Mt 26:57-68 Mc 14:53-65 Lc 22:63-71 In 18:12- 27
Esti Hristosul ,Fiul lui Dumnezeu?…
Sinuciderea lui Iuda Mt 27:3-10 – – –
Am pacatuit ca am vindut singe nevinovat
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Vineri Mt 27:1-61 Mc cap15 Lc cap 23 In 18:28-19:42
Procesul inaintea lui Pilat Mt 27:1-2;11-25 Mc 15:1-20 Lc 23:1-25 In 18:28-19:16
Eu nu gasesc nici o vina in(Isus) omul acesta
Rastignirea si Moartea lui Isus Mt 27:32-56 Mc 15:21-41 Lc 23:26-49 In 19:17-37
Tata in miinile tale imi incredintez duhul
Ingroparea lui Isus Mt 27:57-61 Mc 15:42-47 Lc 23:50-56 In 19:38-42
L-a pus intr-un mormint nou
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Simbata Mt 27:62-66
Pecetluirea mormintului Mt 27:62-66 – – –
A zis ca dupa 3 zile va invia
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Duminica Mt cap 28 Mc cap 16 Lc cap 24 In cap 20-21
Invierea lui Isus Mt 28:1-7 Mc 16:1-8 Lc 24:1-8 In 20:1-10
Pentru ce cautati intre cei morti pe CEL ce este viu?
Aratarile lui Isus dupa inviere Mt 28:8-15 Mc 16:9-14 Lc 24:9-45 In 20:11-23
Uitati-va la miinile si picioarele mele….
Marea insarcinare Mt 28:16-20 Mc 16:15-20 Lc 24:46-53 –
Duceti-va in toata lumea
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Saptamina Patimilor(cele 4 Evanghelii)

Rugaciunea intr-o forma sau alta este prezenta in toate religiile umanitatii.Rugaciunea, din anul  1937,  este pusa si in calendarul festivitatilor de instalare a noului presedinte ales in Statele Unite ale Americii. In acest  context rugaciunea devine si un subiect de dezbatere politica. Cine se va ruga?Al carei religii sa fie reprezentantul cel care va rosti  rugaciunea? Care ar trebui sa fie  continutul rugaciunii? Daca presedintele este ales prin vot liber exprimat nu ar trebuii ca si exigentele legate de rugaciunea  de la inaugurare sa tina cont de componenta electoratului?.Daca pentru unii  fara nici o ezitare  raspunsul ar fi ca ar trebui sa fie crestin sau mai exact  crestin evanghelic, pentru altii eliminarea totala a rugaciunii de la ceremonia de instalare a noului presedinte ar fi o decizie care ar impaca pe toata lumea. Din  punct de vedere constitutional decizia ar trebui sa fie moitvata de tratamentul  echitabil fata de toate religiile practicate de americani.  Pe de alta parte aceasta decizie va fi marcata cel mai mult de factorul politic si social.    

Toate aceste intrebari si altele sunt  actuale poate mai mult decat oricand . America,astazi  este o natiune mult mai diversa  in comparatie cu situatia care  era acum 70 de ani  si totusi in decizia privind cine va rosti rugaciunea la inaugurarea  noului presedinte a devenit mai putin inclusiva si pluralistica.

Intr-un articol din”The Wall Street Journal” din 17-18 ianuarie 2009,se afirma ca America a trecut prin trei faze privind rugaciunea rostita cu ocazia instalarii noului presedinte.

In  prima faza a fost folosit un model al diversitatii religioase.In aceasta perioada , din 1937  si pana in 1985 au fost alesi  clerici care reprezentau diferite credinte si  denominatiuni . In  felul acesta discutiile privind respectarea constitutiei  erau mai reduse. Pentru ca  de exemplu  in  1949 la instalarea lui Harry S. Truman au fost prezenti pe podium un  pastor protestant,un preot catolic si un rabin evreu.  Desi protestantii  erau intr-o majoritate covarsitoare, s-ar  parea ca a existat mai multa toleranta. 

 In  aceasta perioada  au existat mai putine discutii privind rugaciunea rostita de protestanti.care de cele mai multe ori  erau perceputi ca si exclusivi prin sustinerea exclusivitatii mantuirii in numele lui Isus. Rugaciunea  rostita de pastorul Edward Hughes Pruden s- a incheiat :”Adu peste noi, Tatal nostru,fericirea care este rezervata pentru acelor  natiuni al caror Dumnezeu este Domnul, prin Isus Hristos,Salvatorul nostru, ne rugam , amin.”  Comentariile critice privind incalcarea Constitutiei,  prin sustinerea de catre guvern a unei religii au fost mai putine avand in vedere ca urmat sa rosteaca o rugaciune si Rabinul Samuel  Thurman. Rabinul a spus in rugaciunea sa „O Doamne,fa-ne astazi demni de toate binecuvantarile tale, ca in final, amandoi, lider si popor sa gasim in continuare favoare in ochii tai, si sa traim si sa slujim pentru gloria Ta”

  Presedintele Ronald Reagan  a folosit,in 1981, in prima sa instalare ca presedinte numai pastorul sau personal,  ca apoi in 1985 sa se reintoarca la modelul cu patru persoane care  sa rosteasca rugaciunea de inaugurare.

   In a doua faza, intre 1989-1997, s-a incercat modelul  „Pastorul Americii”. Un singur om a rostit rugaciunea de invocare sau de inceput  si rugaciunea de binecuvantare, de la sfarsitul ceremoniei de instalare.   Billy Graham a inteles ca   fiind singurul care rosteste rugaciunea intr-o America tot mai diversa religios, trebuie sa produca o rugaciune care sa  fie pe cat posibil pe  limbajul  tuturor americanilor si potrivita cu ocazia si scopul contextului in care este rostita.  Credem ca se cere aceasta acomodare  fara compromis teologic sau moral,dar motivata din respect, politete si dragoste fata de aproapele . Fiecare in biserica lui sau in viata lui particulara pratica o  anumita forma si  un anumit continut al rugaciunii.

 „In mod ironic,trecerea la acest  model(„Pastorul Americii”)a fost indusa  in parte de cresterea diversitatii in America.In timp ce mai multe ,tot  mai multe  religii –inclusiv religii necrestine au aparut , s-ar parea ca  a devenit practic imposibil sa ai o intreaga suita de reprezentati ai tuturor  religiilor reprezentative din America. Podiumul se poate rupe sub greutatea  oamenilor sfinti daca sunt invitati toti sa se roage. O singura persoana , acceptabila  pentru toti, poate  servi intereselor tuturor si in mod fericit Billy Graham a avut aceasta acceptare a majoritatii,pentru a juca rolul acesta.”

Apoi factori  de natura politica au determinat pe George H. W. Bush(senior) si Bill Clinton sa-l aleaga pe Billy Graham pentru rostirea rugaciunii la inaugurare. George H.W. Bush era vazut cu suspiciune de catre evanghelici, care au devenit tot mai influienti in  politica si astfel  prin alegerea  lui Graham si-a imbunatatit imaginea fata de ei.  Bill Clinton ,din pricina imaginii sale de liberal cu o moralitate dubioasa, a ales pe Billy Graham ca o solutie pentru  a arata spre  radacinile sale  crestin- evanghelice.

   A treia faza sau model, incepand din anul 1997,  este  cel,  in care cei care rostesc rugaciunea la instalarea presedintelui ales  sunt numai clerici protestanti.  Aceasta  a fost influienatata probabil de cresterea influientei evanghelicilor in viata politica a Americii.

   Aceatsa faza  a  inceput cu a doua inaugurare a presedintelui  Bill Clinton,cand Billy Graham  a rostit „o rugaciune „100% crestina” cum a comentat autorului articolului din „Wall Street Journal’,in  final spunand „ne rugam in numele Tatalui,Fiului si Duhului Sfant”.  

 Fiul sau, Franklin Graham a mers mai departe  in 2001, cand in rugaciunea  sa a indemnat pe americani sa recunoasca pe Isus ca „singurul” lor mantuitor. Aceasta schimbare a tonului fata de tatal sau, Billy Graham, poate fi vazuta ca o perceptie noua pe care o au evanghelicii despre conditia lor, acum cand sunt o minoritate in America. Argumentele  aduse  de Franklin Graham in scrierea sa „Numele” despre rugaciunea de instalarea presedintelui Americii  par  sa susutina aceasta explicatie.  „Am realizat ca declarand ca nu este un alt Nume in care fiecare individ poate sa fie mantuit  ii zgarie la urechi pe unii sau inteapa unele inimi” …”Oricum ca si administrator al Evangheliei,Eu nu am fost prezent acolo ca sa  mangai eul omenesc. Rolul meu a fost sa fac de cunoscut pe Cel Atotputenic si sa-i fiu pe plac Lui.. Eu vreau sa ii fiu pe plac Tatalui meu din ceruri indiferent cat ma costa.”

   S-ar parea ca l-a costat ceva dar nesemnificativ pentru un crestin umil. Inlocuirea sa,  de catre Obama care l-a ales pe Rick Warren, a fost alegerea datorita si schimbarii care a intervenit la Casa Alba. Alegerea celor doi care sa aduca rugaciunea la instalarea noului presedinte a fost facuta pe baza ideologica mai degraba decat  pe baza apartenentei unei denominatiuni.  A fost ales Rick Warren, care se opune casatoriei persoanelor de acelsi sex si avorturilor la care a fost adaugat in urma protestelor liberalilor si Gene Robinson, episcopul homosexual din New Hampshire.,care s-a rugat  la rugaciunea de dimineata.

La rugaciune de inchidere a fost ales Dr. Joseph Lowery.  La  Serviciuil de Rugaciune Nationala care a urmat a doua zi  dimineata dupa instalarea presedintelui Barack Obama au fost invitati sa  participe reprezentanti oficiali ai tuturor religiilor,  inclusiv musulmani si evrei.  De altfel presedintele  Barack Obama a mentionat pentru prima data pe musulmani in discursul de instalare a unui presedinte.

 Chiar daca a incercat sa impace toate optiunile religioase , rugaciunile rostite cu ocazia instalarii presedintelui Barack Obama,continua sa starneasca comentarii critice venind din toate directiile.  Nu stim cata putere spirituala au avut sau vor avea  rugaciunile rostite  cu ocazia inaugurarii presedintelui in America, dar cel putin  s–a vazut puterea politica pe care o detin acestea.

 Pentru noi ca si simplii crestini nu ne ramane decat sa facem  ” rugaciuni,cerei,mijlociri,multumiri pentru toti oamenii, pentru imparati(presedinti si pentru celilalti care detin controlul politic si administrativ etc)… „ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita ,cu toata evlavia si cu toata cinstea..”(Noul Testament,1Timotei2:1-2)