Statul si statul degeaba

Cat mai putin „Stat” si „stat degeaba”. Slogan !!!! Nu !! Un principiu social-economic viabil. Dar unde sa te duci cind „statul degeaba” (somajul) este mare daca nu la „Stat”. Ca aceasta Stare(statul degeaba ) este exploatata electoral este o poveste mai veche si analizata acum si intr-un articol pe care mi l-a sugerat de prietena mea de pe „facebook” S M D ( poate fi citit apasand pe AICI )
Nu prea este placut „statul degeaba”. Nu zambiti prietenii mei ! Este pacat „statul degeaba” cind „ai ce face” si a pacatui nu este o distractie si apoi esti tinta atacurilor si privirilor (right wing conservative for exemple) care te privesc cu compatimire si dispret si care uita ca avea un loc de munca „nu depinde numai de cine alearga ci si de Dumnezeu care se indura de cine-i place”.
Multumesc lui Dumnezeu si apoi „Statului” ca „am ce face” in aceasta criza econmica. Ne uitam si la „Stat” pe langa rugaciunile si eforturile noastre in cautarea unui loc de „a avea ce face”. Statul nu poate si .poate face ceva ca sa „ai ce face”. Poate sa apeleze ca cei ce „AU”(ce face) sa-si plateasca taxele ca sa dea si celui ce (N-AU) „sta degeaba”.
Daca „stai degeaba” (somaj) in timp ce te rogi,cauti de lucru, „ai ce face ” Sunt atatea lucruri de facut (sotul sau sotia se vor bucura de „facerile tale in casa si pe langa casa) si apoi si altii pot beneficia de „statul tau degeaba”.
„Voi insiva stiti ce trebuie sa faceti ca sa ne urmati; caci noi n-am trait in neoranduiala intre voi. N-am mancat de poamana painea nimanui;ci,lucrand si ostenindu-ne am muncit zi si noapte ca sa nu fim povara nimanui dintre voi. Nu ca n-am fi avut dreptul acesta dar am vrut sa va dam in noi insine o pilda vrednica de urmat.Caci cind eram la voi va spuneam lamurit: „Cine NU VREA sa lucreze ,nici sa nu manance.” (Ap Pavel sec I dHr )
Cititi si analiza situatiei din punct de vedere social, politic si economic ” Statului” si „statutlui degeaba” din Romania in articolul recomandat mai sus.
PS Trei modele de politici sociale pe care le poate folosi un stat azi.
Extras din articolul recomandat mai sus
„Modelul social-democrat se bazeaza, asa cum am vazut, pe spiritul keynesian al anilor`40-50 si incorporeaza urmatoarele elemente: universalitatea drepturilor sociale (sustinuta de sociologul englez T.H.Marshall in 1950), egalitatea beneficiilor sociale (indiferent de nivelul veniturilor realizate in timpul vietii active), interventia planificatoare a statului in economie pentru asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general inalt de impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua serviciilor publice.

Modelul conservator, aplicat in majoritatea tarilor europene in frunte cu Germania, are o pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca. Avand in centrul sau sistemul traditional al asigurarilor, securitatea sociala este finantata nu din impozite platite statului ci din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile autonome de asigurari. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile economice au un pronuntat caracter liberal.

Modelul liberal este caracterizat de o responsabilitate mai redusa a statului in garantarea bunastarii, ponderea dominanta revenind sectorului privat (sanatate, invatamant, asigurari), sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau comunitare) si evident individului insusi. Filosofia beneficiilor sociale este selectiva si restrictiva, bazata pe testarea riguroasa a veniturilor (means testing), urmand ca statul sa intervina de o maniera minimala, numai in ajutorul celor efectiv saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva. Nivelul general de impozitare este scazut iar managementul serviciilor publice a fost debirocratizat si orientat spre eficienta. Prototipul acestui model il reprezinta Statele Unite, insa repere importante de liberalism intalnim si in Marea Britanie, Canada, Australia, respectiv in cazul tarilor din Asia de Sud-Est”.

NOI MUNCIM, NU GANDIM

                                                      NOI MUNCIM, NU GANDIM*

                                   „Workaholism-ul” – Sacrificand viata pe altarul muncii

 

           „Gandul de a fi in vacanta si  de a nu avea de lucru pentru cineva cu adictie fata de munca, este la fel ca si cum nu ai avea sticla cu bautura atunci cand esti alcoolic. In situatia in care cineva cu adictie fata de munca nu mai este  posibil sa munceasca, poate avea aceleasi simptome ca si un alcoolic lipsit de bautura:depresie si dureri de cap.”

 Desi nu este recunoscuta de biblia Asociatiei Americane de Psihiatrie –Manualul de Diagnostic si Statistica ca si adictie,”workaholismul”este considerat ca un simptom  privind o varietate de probleme emotionale incluzand  anxietatea si depresia.

 Adictia fata de munca este greu de de a fi recunoscut ca si problema personala pentru ca simptomele workaholism-ului  sunt confundate cu comportamentul cuiva care este harnic,care este dedicat muncii sale. Tuck T. Saul ,doctor in psihologie,arata care sunt cateva din diferentele dintre cei care au adictie fata de munca si cei care muncesc cu dedicare.

     citeste mai mult…..noi-muncim-nu-gandim

* Articol publicat in Revista „Romanian Times”